Interviu dr. Paul Dragomir

Un domeniu complicat, dar extrem de interesant, gastroenterologia se bucură în țara noastră de prezența unor specialiști de marcă, care înțeleg că este nevoie atât de cunoștințe medicale solide, cât și de tehnici de persuasiune pentru a convinge pacienții de necesitatea schimbării stilului de viață și urmării unui tratament corect. Unul dintre aceștia este dr. Paul Victor Dragomir, medic primar gastroenterologie, medic specialist medicină internă, doctor în medicină, care oferă consultații în Cadrul Centrului Medical Medsana. Dr. Paul Dragomir își iubește meseria și consideră că „un medic dedicat cu pasiune profesiei sale învață practic toată viața”. De-a lungul carierei sale a urmat o serie de stagii de supraspecializare atât în România cât și în Grecia, Germania, Italia, Franța și Marea Britanie. Dr. Paul Dragomir este coordonatorul proiectului „Sistem de formare profesională a personalului medical în domeniul noilor tehnologii din sistemul de sănătate”, ce are ca obiectiv formarea cunoştinţelor în domeniul investigaţiilor endoscopice, prin tehnici noi de vizualizare în timp real (in vivo) a arhitecturii tisulare a tractului digestiv superior şi inferior.

GALENUS: De ce ați ales gastroenterologia și care este povestea din spatele alegerii dumneavoastră?

Gastroenterologia m-a atras încă din facultate, fiind fascinat la acel moment de posibilitatea explorărilor endoscopice ale tubului digestiv, explorări prin care se vizualizează direct leziunile; astfel există, teoretic cel puțin, posibilitatea stabilirii unui diagnostic rapid și precis în marea majoritate a cazurilor. Acest fapt, împreună cu realitatea că, la momentul respectiv, gastroenterologia nu avea nici pe departe amploarea pe care o are astăzi în cadrul specialităților medicale (aceasta în primul rând datorită evoluției rapide a tehnicilor endoscopice), m-a convins că este un domeniu care ar trebui explorat și de aici pasiunea pentru gastroenterologie și endoscopie.

Cât de greu este să convingeți pacienții că tratamentul nu este suficient în unele cazuri și că este nevoie de o schimbare a stilului de viață? Sunt suficient de receptivi?

Personalitatea fiecărui pacient în parte este implicată în această ecuație, unii se adaptează foarte ușor la schimbarea stilului de viață, alții puțin sau deloc. Sigur că în timpul consultului pacientul trebuie să înțeleagă cât mai exact de ce este necesară o astfel de atitudine medicală, pe lângă tratamentul medicamentos. Dacă pacientul este reticent la o astfel de abordare trebuie să înțeleagă că își asumă anumite riscuri, pe care eu, medicul, i le explic. Iar dacă pacientul aflat sub tratament observă persistența simptomelor, atunci șansa ca la un control ulterior să țină cont de toate sfaturile medicului este mult mai mare.

Cum ar trebui un medic să le explice pacienților că nu trebuie să le fie teamă de investigațiile gastroenterologice?

Eu consider că atunci când pacientul este informat pe larg în ceea ce constă investigația endoscopică (endoscopie digestivă superioară sau colonoscopie), dacă știe „la ce să se aștepte” pe parcursul procedurii și care ar fi sursele potențiale de disconfort, atunci complianța acestuia va fi cu siguranță una foarte bună. În plus, oricare dintre cele două explorări endoscopice poate fi efectuată cu sedare intravenoasă sau chiar sub anestezie generală, iar pacientul poate opta pentru una dintre aceste două variante, care îmbunătățesc evident atât confortul său cât și pe cel al medicului examinator.

Hemoragia digestivă inferioară

Ce ne puteți spune despre automedicație în cazul problemelor gastrointestinale? Cum ar trebui un medic să convingă pacientul în legătură cu importanța investigațiilor medicale și cu renunțarea la medicația „după ureche”?

Aici mi se pare interesant faptul că foarte mulți pacienți se prezintă în cabinet cu diagnosticul deja stabilit de către ei înșiși, după consultarea unor site-uri; unii sunt convinși că și-au stabilit diagnosticul corect și vin eventual doar să întrebe dacă tratamentul pe care și l-au autoadministrat trebuie continuat și pe ce perioadă de timp. Tehnicile de persuasiune ale medicului, pentru a îndrepta pacientul către efectuarea de investigații suplimentare sau pentru a-i explica faptul că ordinea lucrurilor în medicină este cu totul diferită decât cea închipuită de el, de pacient, sunt esențiale și uneori consumă destul de mult timp. Personalitatea și psihologia fiecărui pacient în parte sunt importante, iar medicul trebuie să se adapteze și să accepte acest lucru, pentru a putea aborda și rezolva cazul cât mai eficient posibil.

„Au fost multe cazuri care m-au impresionat de-a lungul anilor, dar ce îmi revine pregnant în memorie este faptul că a existat un moment când, de-a lungul a 5 zile, am avut ocazia, nefericită din cauza gravității diagnosticului (dar fericită deoarece acesta a fost stabilit într-un stadiu precoce al bolii), să evidențiez endoscopic trei cazuri de cancer gastric (confirmate ulterior anatomopatologic), la trei persoane cu vârste tinere, între 30 și 35 de ani, care s-au prezentat cu simptome digestive, să le spunem banale, care nu sugerau un diagnostic de o asemenea gravitate.”

În prezent, care sunt cele mai frecvente boli cu care se prezintă pacienții români în cabinetul dvs.?

Am să răspund succint la această întrebare; în urma efectuării explorărilor endoscopice (endoscopie digestivă superioară, colonoscopie), cele mai frecvente diagnostice au fost cele de: esofagită de reflux, gastrită de diferite etiologii, ulcer gastroduodenal, polipi colonici, diverticuli colonici. De asemenea, se prezintă pacienți cu infecții cu virusuri hepatitice B sau C, complicații ale litiazei veziculare biliare sau rectoragii (sângerare în scaun), a căror cauză trebuie diagnosticată endoscopic. Sindroamele anemice sunt cauze frecvente de recomandări de consult gastroenterologic, din partea unor colegi de alte specialități, din cauză că multe dintre acestea au etiologie digestivă, care poate fi descoperită doar în urma investigațiilor endoscopice.

În multe afecțiuni, stilul de viață nesănătos este un factor important. Ce măsuri ar trebui luate de către factorii competenți (medici, asociații medicale, instituții ale statutului etc.) pentru conștientizarea riscurilor unui stil de viață incorect?

Organizarea de mese rotunde, simpozioane, la care să participe medicii și asociațiile medicale, pe de o parte, și asociațiile de pacienți, pe de altă parte, comunicarea permanentă între acestea cu obținerea de informații direct de la sursele cele mai îndreptățite să le ofere (în acest caz medicii gastroenterologi în colaborare cu medici nutriționiști) este calea cea mai utilă pentru ca sfaturile profesionale acordate pacienților să nu își dilueze importanța și să aibă o cât mai înaltă eficacitate.  Înființarea de site-uri de către asociațiile medicale de profesioniști în domeniu, în cadrul cărora să fie dezbătute și discutate temele de interes ar putea avea același impact direct. Altfel, informația care nu este obținută nemijlocit de la sursă poate avea efecte mult mai puțin vizibile sau poate fi inutilă.

Când devine nociv consumul de alcool în ceea ce privește bolile gastroenterologice?

Problema consumului  de alcool ar trebui, în esență, înțeleasă în două moduri – sunt boli gastroenterologice în care consumul de alcool este complet contraindicat (hepatită cronică, ciroză hepatică), dar consumul acut de alcool poate conduce el însuși la afecțiuni severe, cu prognostic nefavorabil pe termen scurt (de exemplu declanșarea unei hemoragii digestive superioare ca urmare a unei gastrite acute etanolice sau a unui episod de pancreatită acută, ambele cu consecințe potențial foarte grave).

Cât de atenți trebuie să fie pacienții la infecția cu E. coli?

Escherichia coli este o bacterie care face parte din flora microbiană intestinală normală. Există o anumită tulpină de E. coli, care secretă o toxină și care poate determina un episod de toxiinfecție alimentară, manifestat cu durere abdominală, diaree, febră, uneori greață și vărsături. Astfel încât, la apariția unor astfel de simptome, este necesar ca pacientul să se prezinte la un consult gastroenterologic pentru a stabili diagnosticul; infecția cu E.coli poate reprezenta unul dintre aceste diagnostice.

Abordarea multidisciplinară este esențială în medicina modernă. Cât de importantă este în domeniul gastroenterologiei?

Abordarea multidisciplinară este esențială în orice domeniu al medicinei interne, implicit în cel al gastroenterologiei. Sunt afecțiuni digestive cu răsunet la nivel cardiovascular, renal, cerebral, pulmonar, iar cooperarea cu medicii specialiști în domeniile respective este esențială pentru buna desfășurare a „evenimentelor” legate de un pacient; sunt complicații ale unor boli gastroenterologice cu repercusiuni grave, ce fac abordarea multidisciplinară obligatorie (hemoragia digestivă superioară, pancreatita acută, ulcerul gastric sau duodenal perforat, situații în care, în echipă trebuie cooptat și medicul chirurg, deoarece intervenția chirurgicală poate fi singura care să salveze viața pacientului); și sunt și afecțiuni gastroenterologice care se asociază frecvent cu un alt tip de patologie: endocrinologică, reumatologică, dermatologică. Concluzia finală este ușor de evidențiat: nu poți fi un medic care să se limiteze strict la specialitatea sa, trebuie să ai cunoștințe solide și în alte domenii ale medicinei interne, astfel încât să găsești momentul optim, pentru binele pacientului, în care să soliciți ajutor unui coleg de o altă specialitate.