Interviu dr. Raluca Grigore

Care sunt cele mai noi tehnici în ceea ce privește chirurgia rinosinusală?

Progresele tehnologice sunt indubitabil de ajutor oricărei specialități chirurgicale. Tehnica endoscopică cu acuratețe HD, posibilitatea aplicațiilor 3D, neuronavigația sunt numai câteva din realizările tehnologice. Mai mult decât atât, complicațiile oftalmologice ale sinuzitelor pot fi rezolvate pe cale endoscopică, însă necesită echipamente care să permită vizualizarea cu acuratețe, controlul hemostazei, rezolvarea complicațiilor inerente. Posibilitatea corelării imaginilor tomografice sau RMN cu locul unde se află instrumentul chirurgului reprezintă un progres fenomenal, care oferă un confort sporit, un rezultat mai bun.

Cum ar trebui abordați din punct de vedere nutrițional pacienții cu cancer de gât?

Pacienții nu se pot alimenta din cauza durerii, dar și a faptului că tumorile se dezvoltă exact pe zona aerodigestivă. În plus, cancerul determină apariția unui consum excesiv de resurse ale organismului, pacientul devenind malnutrit, cu risc major de cașexie. Trebuie suplimentat aportul nutrițional, combinat cu tratamentul chirurgical al tumorii, cu radioterapie. Nutriția corectă înseamnă răspuns mai rapid la tratament, vindecare mai bună, complicații mai puține, timp de spitalizare redus, integrare socială rapidă.

Ce presupune, mai exact, protezarea esofagiană?

Protezarea faringoesofagiană se adresează pacienților cu neoplasm de faringe sau de gură de esofag, la care tumora este atât de întinsă, încât nu mai poate fi păstrată mucoasa faringiană pentru a se reface calea digestivă. Din acest motiv trebuie reconstruită porțiunea superioară a tubului digestiv, fie cu lambouri din vecinătate, fie cu această proteză dintr-un material biocompatibil. Folosirea acestei proteze scade timpul intervenției chirurgicale, proteza se integrează bine, scade durata de spitalizare și crește speranța de viață a pacienților. Metoda brevetată de Clinica Colțea presupune refacerea continuității tractului digestiv faringoesofagian printr-o proteză de silicon, care se integrează bine, pacientul poate fi iradiat complementar, se poate alimenta în continuare pe gură. Experiența noastră este încurajatoare cu această metodă.

Pe lângă activitatea desfășurată în spital, aveți si activitate de cercetare. Ce astfel de proiecte desfășurați la acest moment?

Cercetarea este o necesitate în medicină, din păcate resursele financiare sunt reduse, deși există idei și propuneri de proiecte permanent. Încă de acum 17 ani când am venit în Clinica Colțea, am participat la proiectele de cercetare desfășurate în colaborare cu Institutul de Virusologie. Ideea a fost de a găsi o legătură între infecțiile HPV și apariția cancerelor faringolaringiene, lucru cunoscut acum în literatură și practică. În permanență am avut proiecte în desfășurare împreună cu Clinica de Hematologie, Clinica de Chirurgie, Clinica de Medicină Internă. Au fost alături de noi Facultatea de Biologie și Universitatea Politehnică. Proiectele de cercetare se suprapun preocupărilor chirurgicale, îngrijirii pacientului oncologic, protezării vocale cu buton fonator, îmbunătățirii protezei faringoesofagiene, nutriției la pacientul oncologic.

Ați avut ocazia să studiați în străinătate și să participați la foarte multe conferințe și workshopuri. Există progres și în țara noastră?

Fără îndoială! Mobilitatea specialiștilor, cadrelor didactice, participarea specialiștilor din străinătate la congrese naționale, cursuri, ne oferă accesul la informație. Efortul personal ține de implementarea noutăților în practica zilnică. Există un număr mare de lucrări prezentate la congresele europene de specialitate, după cum există și colaborări la cursuri din străinătate. Mai mult decât atât, Societatea Română de O.R.L. și Chirurgie Cervicofacială, al cărei președinte este acum conf. dr. Șerban Berteșteanu, organizează anual Conferința Națională de O.R.L. în diverse centre universitare și sunt întotdeauna prezenți invitați din străinătate, astfel încât există accesul tuturor specialiștilor din țară la informația de ultimă oră. Anul trecut, Conferința a avut loc la Sibiu, a reunit 800 de participanți: 32 de speakeri internaționali, 130 de speakeri români, 54 de expozanți, 37 de keynote lectures, 18 mese rotunde, 11 cursuri instrucționale, 9 sesiuni de free papers, 68 de e-postere și a fost creditată cu 24 de puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România. A fost o mare oportunitate pentru doctorii tineri din România să asculte opiniile unor profesori de renume din lume.

Aveți un master în managementul serviciilor de sănătate. Ce lipsuri există în momentul de față în țara noastră la nivel de O.R.L.?

Din păcate, există o dotare deficitară uneori în spitalele din orașe unde nu există centre universitare, de unde și interesul scăzut al tinerilor specialiști de a merge pe aceste posturi. Cele mai mari deficiențe sunt cele legate de suportul pacientului și familiei acestuia în contextul unei boli grave, cum este cancerul. Acești pacienți trebuie urmăriți, îngrijiți permanent, pansați corespunzător, trebuie îngrijită stoma traheală. Desigur, ei vin la control periodic la chirurg și oncolog, dar îngrijirea de bază trebuie făcută în localitatea de domiciliu. Deficiențe sunt legate și de faptul că pacienții ajung uneori foarte târziu la doctor. Are legătură și cu lipsa de informare, dar și cu deficitul de medici din provincie, din zonele rurale, și cu lipsa de interes a acestora.

De unde atâta energie să faceți toate aceste lucruri?

Un copil se poate juca ore în șir fără să se plictisească, fără să obosească. Este același lucru. Și mai este ceva: satisfacția zâmbetului unui pacient, simplul salut, simpla mulțumire.