Interviu prof. dr. Petre Brătilă

Cu o experiență de aproape 30 de ani în obstetrică – ginecologie, prof. dr. Petre Brătilă se numără printre specialiștii care fac parte din elita medicală mondială în domeniul histerectomiei vaginale, intervenție pe care o definește drept cea mai eficientă și mai accesibilă metodă pentru pacientele care au nevoie de o astfel de operație. Un om al premierelor, dr. Petre Brătilă și-a câștigat și renumele de pionier al chirurgiei conservatoare în cancerul de col uterin. De numele său se leagă și fondarea specialității de uroginecologie în România, domeniul de graniță între urologie și ginecologie. Toate demersurile și eforturile se învârt în jurul unui principiu pe care specialistul îl consideră fundamental: sănătatea femeii trebuie respectată ad integrum. Iar în ultimii ani, chirurgia ginecologică se remarcă printr-o evoluție către minim invazivitate și conservatorism.

Galenus: Să dăm timpul înapoi! Cum ați ales medicina și, în cele din urmă, obstetrica – ginecologia?

            Ca multe dintre alegerile ce au urmat primei alegeri – Medicina Militară, consider că specializarea Obstetrică – Ginecologie m-a ales ea pe mine abia după ce am luptat suficient cât să înțeleg că îmi doream cu ardoare să fac această profesie, cu intenția aprofundării laturii chirurgicale. Chirurgia a fost chemarea mea cea dintâi și toate drumurile duceau acolo. Educația mea a fost chirurgia. Ginecolog este un termen aproximativ „peiorativ”; chirurgul ginecolog își pune bazele formării pornind de la un har, un talent – manualitatea – pe care mentorii o observă, o văd, o simt, o cultivă. Mentorii au văzut la mine, în primul rând, manualitate. Meseria de chirurg începe ca un meșteșug. Îl ajuți pe unul care este mai bun ca tine. Pe parcusul anilor, tu introduci creația în ceea ce faci. Ți se prezintă o operație standard a unui caz deosebit și cu timpul, începi să creezi altfel operația. Fie telescopezi timpii, fie îi inversezi, fie renunți la anumiți timpi operatori, fie adresezi unui anumit timp operator o atenție mai mare, te duci în altă parte, unde lucrurile sunt mai ușor de rezolvat. Chirurgul este un creator. Dacă nu are act de creație în meseria sa, un chirurg face doar un meșteșug.

Ați avut modele care v-au inspirat pe parcursul studiilor?

            Am avut marea șansă de a cunoaște și a primi încrederea unor mari profesori, personalități marcante pentru generații întregi de chirurgi, oameni care au făcut istoria școlii de medicină din România, precum prof. Dan Alexandrescu, prof. Dan Setlacec, prof. Eugeniu Proca, prof. Munteanu. Au fost modele care au recunoscut în mine, încă de la primele experiențe împreună, acel ceva care se cheamă har sau talent. Chirurgia este o chestiune de talent, lucru diferit de abilitate. Talentul este „acel ceva”, „sămânță” din creația divină. Te poți referi la abilități precum antrenarea manualității, posibilitatea de a vedea tridimensional, ambidextria etc., dar fără acel talent, chirurgii pot performa, nu neapărat excela. Mentorii mei au construit pornind de acolo și am avut bucuria ca pe parcursul carierei, ulterior formării, să primesc vizita lor pentru a mă urmări cum operez, iar prof. Munteanu a spus un lucru pe care nu am să îl uit niciodată: „Chirurgii adevărați se recunosc între ei”.

Ați avut mentori excepționali, care v-au inspirat și v-au călăuzit în drumul dumneavoastră către performanță. Ce v-a inspirat cel mai talentat chirurg și discipol al dumneavoastră, doamna prof. dr. Elvira Brătilă?

            Am învățat de la doamna prof. dr. Elvira Brătilă un lucru extraordinar: curajul de a readuce în practică ceea ce lăsasem în urmă, să readuc nuanța de curaj și de „aventură în chirurgie”, pe care o pierzi odată cu trecerea timpului, în rutină. Pe parcursul anilor, vezi atâtea lucruri încât puține te mai impresionează. Nu te poate impresiona ceva mai mult decât să vezi pe cineva pe care l-ai format, care face niște lucruri pe care tu nu le-ai mai face, iar aceste lucruri decurg bine, are rezultate chirurgicale excepționale. Un exemplu: suntem singurii din România și printre puținii chirurgi din Europa care facem intervenții conservatoare în cancerul de col uterin. Eu am peste 100 de cazuri; numărul mă situează într-un top al chirurgilor din Europa extrem de onorant. Doamna prof. dr. Elvira Brătilă a învățat acest tip de operație de la mine, dar a mers mai departe: a transpus operația în laparoscopie. Eu nu aș fi făcut acest lucru niciodată, nu pentru că nu aș avea abilități, dar în opinia mea eu am găsit altă cale la fel de eficientă, cu rezultate foarte bune și într-o manieră proprie și mai confortabilă. O admir pe soția mea pentru că are curajul să facă lucruri pe care eu nu le-aș mai face. Este timpul ei și mă bucur pentru fiecare performanță care o bucură pe dânsa.

În 1999, ați fost cel care a fondat specialitatea de uroginecologie în România. Cum a apărut această idee și cum s-a dezvoltat până în prezent?

            Am lansat ideea în România ca o proiecție a Societății Române de Uroginecologie, fiind de 25 de ani fondatorul acestui domeniu de graniță între urologie și ginecologie. Întâlnindu-mă la congresele europene și mondiale cu colegi din alte state, înțeleg, privind retrospectiv, că nevoile acestor paciente au determinat conturarea acestui nou orizont de cunoaștere, care are nevoie, ca toate celelalte domenii medicale, de reactualizare în ce privește metodele, tehnicile, tendințele ce pot produce schimbarea în dinamica domeniului. Este nevoie de educație și formare în acest domeniu al uroginecologiei; de aceea trebuie să gândim în spiritul formării specilialiștilor în acest domeniu, de unde apare și necesitatea obiectivă de a adresa pacientele centrelor specializate și antrenate în chirurgia uroginecologică.

Când sau din ce nevoie a apărut interesul pentru oncologie? Mai mult, v-ați câștigat renumele de pionier al chirurgiei conservatoare în cancerul de col uterin.

            Aplecarea pentru oncologie a pornit de la nevoia obiectivă de a răspunde cu soluții terapeutice adecvate pacientelor care suferă de afecțiuni oncologice. Dacă ne referim strict la cancerul de col uterin, am răspuns unei necesități terapeutice a pacientelor, cu preponderență femei tinere, care au înainte un orizont fertil, necesar de prezervat. Tratamentul conservator al cancerului de col îmbină două abordări foarte moderne și mai puțin invazive: pe cale laparoscopică sunt identificați și extirpați ganglionii limfatici neinvadați de celule canceroase, apoi operația continuă transvaginal, prin extirparea colului uterin (trachelectomie), a parametrelor și porțiunii superioare a vaginului. Astfel, uterul și ovarele rămân funcționale, permițând pacientei să conserve funcția menstruală și reproductivă. Tratamentul conservator răspunde astfel necesității de a eradica leziunile canceroase, dar într-o manieră conservatoare, oferind șansa pacientei de a putea deveni mamă în viitor.

În urmă cu peste 10 ani, o altă premieră pentru România v-a avut în prim-plan. La acea vreme, o pacientă diagnosticată cu cancer de col uterin a adus pe lume o fetiță perfect sănătoasă. A fost al doilea astfel de caz din lume, la acea vreme. Ce ne puteți spune despre această experiență?

            Prima naștere după o intervenție conservatoare a cancerului de col uterin a avut loc în urmă cu 14 ani, la 31 martie 2010. Metoda a permis eradicarea cancerului și păstrarea fertilității femeii, care a putut astfel aduce pe lume un copil. Metoda este adresată formelor incipiente ale bolii (stadii IA și IB), tumori sub 4 cm, când celulele canceroase sunt localizate strict la nivelul colului uterin. Această intervenție conservatoare în cancerul de col uterin, pe care am realizat-o în premieră națională încă din 2006, a primit recunoaștere internațională acordată de Surgical Review Corporation, lider la nivel internațional în acreditarea spitalelor și chirurgilor pentru siguranța și îngrijirea actului medical. Din 2006 și până în prezent, am realizat peste 100 de astfel de intervenții, în urma cărora s-au născut copii perfect sănătoși.

În contextul anterior și nu numai, cât la sută din succesul dumneavoastră medical a reprezentat o bună relație/cooperare medic – pacient?

            Consider că, în domeniul nostru, totul pornește de la o bună cooperare medic – pacient, iar în ginecologie am vorbit adesea despre un principiu în care cred și prin care îmi consolidez relația de încredere cu pacientele mele: respectați femeia! Acest principiu mi se pare fundamental într-un domeniu al ginecologiei dedicat prin excelență sănătății femeii, sămânță a creației, femeia pe care trebuie să o privim și să o respectăm ad integrum. Propunând acest principiu al respectării integrității ființei complete, chirurgia ginecologică a evaluat către minim invazivitate și conservatorism. A interveni cu blândețe asupra țesuturilor, a prezerva țesuturile sănătoase, renunțând la gesturi inutile, a conserva prin actul chirurgical potențialul fertil al femeii constituie noile orientări ale chirurgiei moderne, care imprimă atât metode și tehnici chirurgicale noi, cât și un tip de atitudine a chirurgilor în raport cu obiectul profesiei lor. Premisele de la care pornim în această a 3-a dimensiune a parteneriatului medic – pacient, o relație de încredere care se construiește prin onestitate, respect reciproc, empatie și compasiune, prin susținerea în deciziile pe care noi, ca medici, avem datoria să le facilităm, sunt cele care ne conduc către valori autentice, ca punți de comunicare și cooperare între oameni, medici și pacienți. A respecta trupul femeii și spiritul ei, integritatea, demnitatea și frumusețea lăuntrică pe care fiecare femeie o are – valențele feminității și ancorele ei – sunt cerințe obligatorii pe care chirurgul care și-a ales această profesie a nobleții umane le înțelege și le onorează. Fiecare femeie are frumusețea ei, pe care ea o vede și poate o vede și altcineva. Ideile pot să conveargă în ideea absolută a unei înțelegeri mutuale a sensului și semnificației întâlnirii între oameni, în diversitatea și în întreaga lor libertate de exprimare.

După aproape 30 de ani de experiență în obstetrică – ginecologie, cum descrieți în linii mari evoluția medicală în această ramură?

            Urmând tendința medicinii moderne către minimalism, prin minim invazivitate, ramura chirurgiei ginecologice s-a rescris în această direcție, iar ceea ce am reușit să inovez în acest domeniu a avut în vedere principiul simplificării metodelor și tehnicilor, reducerea riscurilor și complicațiilor postoperatorii și recuperarea rapidă a pacientelor după intervenții care devin conservatoare cu țesuturile sănătoase, prezervând potențialul fertil al femeilor și evitând riscul unei chirurgii excesive/extensive, respectiv de a interveni inutil acolo unde condiția medicală nu impune această acțiune.

            Plecând de la unicitatea fiecărui caz, chirurgia s-a rescris prin personalizarea metodelor, plecând de la particularitățile cazului. Stabilind excepția de la regulă, putem standardiza metode și tehnici care prin universalizare și consens devin standarde de calitate, stipulate în ghiduri și protocoale terapeutice, unanim acceptate de specialiștii domeniului.

Medicina 4P – preventivă, participativă, personalizată, predictivă – se îndreaptă către high-precision-medicine, a oferi pacientului soluția terapeutică personalizată, la momentul oportun, specialistul poziționându-se din sursă de autoritate, în rolul de expert într-o decizie asumată participativ, pornind de la premisa că fiecare pacient are dreptul de a fi expert în viața sa. În contraponderea principiului, remarc obligativitatea ca fiecare expert să se poată raporta exclusiv la zona sa de expertiză și să poată evalua cu obiectivitate în cadrul nișei sale, ariei sale de expertiză, de unde rezultă necesitatea domeniilor medicale de a deveni a prori supraspecializate, explică prof. dr. Petre Brătilă.

Faceți parte din elita medicală mondială, fiind în top 10 medici ginecologi din lume care abordați histerectomia vaginală. Ce ne puteți spune despre această intervenție?

            Histerectomia vaginală este cea mai eficientă metodă și cea mai accesibilă pacientelor pentru acest tip de operație, prin prisma costului său. Este, în opinia mea, singura operație care poate reprezenta un chirurg ginecolog. Histerectomia abdominală sau robotică poate fi făcută de un chirurg, dar abordarea vaginală nu poate fi făcută dacă nu ai talentul și abilitățile antrenate în zeci de ani de experiență, în practicarea tuturor tipurilor de chirurgie, de la abordarea clasică la chirurgia minim invazivă. Am realizat, în aproape 30 de ani de experiență, peste 5.500 de intervenții de acest fel, primele 3.500 de cazuri au fost comunicate la FIGO (Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică) și această încadrare m-a plasat în lume printre primii 10 chirurgi care pot face acest tip de intervenție.

Vorbind în continuare despre histerectomia vaginală – o procedură minim invazivă, cu o rată mare de succes. Cu toate acestea, este încă rar întâlnită în practica medicală curentă. Care ar fi motivele?

            Puțină lume știe că o revoluție în chirurgia ginecologică din România, așa cum consider a fi această intervenție – care reprezintă, de fapt, un chirurg ginecolog – histerectomia vaginală – s-a născut la Cluj din precaritatea sistemului de sănătate al acelor vremuri, în cadrul căruia lipsa condițiilor optime de a-mi desfășura activitatea m-a determinat să găsesc metode și soluții prin care să pot ajuta pacientele. Din această nevoie, s-a născut această intervenție, în Spitalul Militar din Cluj, în anii regimului Ceaușescu, în care trebuia să ne spălăm mănușile și compresele chirurgicale, în care nu aveam anestezice, nu aveam anesteziști și, mai mult decât atât, eram șeful unei secții de 45 de paturi, fără să am un alt ajutor. Pentru că eram singur și trebuia să clădesc totul de la zero, m-am autoformat, mi-am educat câteva asistente și am făcut din acest dezavantaj o oportunitate de schimbare nu numai a sistemului medical în care lucram, dar am reușit și reinventarea unei metode care să ajute pacientele, o metodă sigură, igienică și minimal invazivă. Pentru că femeile trebuiau operate, dar nu aveam cum să le operez transabdominal (pentru că nu aveam anestezie), am început să fac acest tip de intervenție pe cale vaginală. Din numărul total de histerectomii făcute într-un an, 98% sunt făcute cu succes pe cale vaginală. În opinia mea, metoda ar trebui să fie o rutină în practica ginecologică din România și nu văd motivele pentru care nu am aborda-o la scară largă, histerectomia vaginală fiind și cea mai ieftină metodă, comparativ cu celelalte alternative terapeutice, cea mai „naturală” metodă pentru pacientă și cea mai benefică, prin prisma recuperării după intervenția chirurgicală.

Ați împărtășit întregul bagaj de experiențe despre histerectomia pe cale vaginală și cu alți colegi, organizând cursuri pe această tematică. Cum este primită această opțiune în rândul tinerelor generații de medici ginecologi?

            În contextul exprimat anterior, mi s-a părut util pentru mai tinerii colegi care se formează acum în această profesie să prezint experiența cumulată în cei peste 30 de ani de când desfășor această profesie. Am considerat oportun să împărtășesc cu colegii mei din noua generație o bună cunoaștere a acestei metode chirurgicale, concretizând acest schimb de idei într-o experiență de mentorat, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, în cadrul recentului Curs de Excelență în Histerectomia Vaginală, pe care l-am coordonat în cadrul Spitalului Euroclinic. Pe parcursul a două zile dedicate, cursanții au putut beneficia de sesiuni teoretice și de două sesiuni practice de tip live surgery, având ocazia de a asista la prezentarea a 6 cazuri complexe de histerectomie vaginală. Mi-am propus să readuc în atenția comunității chirurgicale această tehnică avansată, cu beneficii notabile pentru pacientele noastre. Inițiativa a fost foarte bine primită de colegii participanți la curs, ceea ce mă determină să reeditez acest program de mentorat, benefic pentru întreaga comunitate de ginecologie.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări ale specialistului în obstetrică – ginecologie din România?

            Sunt convins că de la sistemul de învățământ medical, până la sistemul de sănătate propriu-zis, tinerii au în față un drum complicat; de aceea mulți decid să părăsească țara. Eu îi îndemn să meargă la stagii de pregătire în afara țării, dar să încerce să schimbe puțin perspectiva. Dacă tot spunem că România este „țara tuturor posibilităților”, ce-ar fi să ne imaginăm o clipă că ar exista posibilitatea să avem dreptate și să devină o țară unde din „puțin probabil” sau „nu se poate” să considerăm că „am găsit măcar o posibilitate”, începând cu „eu pot”. Îmi doresc ca mai tinerii colegi care au ales alte sisteme de sănătate în etapa formării să reconsidere opțiunea și din ce în ce mai mulți să aleagă să se întoarcă în țară, dând astfel șansa pacienților din România să se trateze în țara lor. Mă întristează să văd că atâția tineri valoroși ne văduvesc de plus-valoarea de care ar putea beneficia pacienții români.

Ca un deschizator de drumuri al premierelor în ginecologie, care este cea mai mare satisfacție resimțită în plan profesional, până în prezent?

            Un chirurg gândește satisfacția în termenii șansei oferite pacienților. Pentru mine, această satisfacție este echivalentă cu rezultatele activității mele, în termenii rezultatelor obținute în cazuri complexe, acolo unde nimeni nu găsea soluție, iar tu ai reușit să găsești nu doar soluția, ci dincolo de ea, o șansă reală pentru pacienta ta. Fiecare copil care s-a născut după o intervenție conservatoare într-un cancer de col uterin, de pildă, a fost pentru mine o împlinire personală, profesional și uman.

Ce sfat i-ați oferi unui tânăr medic care visează la un viitor cu realizări la fel de răsunătoare ca ale dumneavoastră?

            Aș sfătui mai tinerii colegi să persevereze în drumul profesional către visul lor, o călătorie care începe cu explorarea adevăratului potențial. Fiecare om se naște cu un har, cu un talent al său. Acolo unde vei cultiva talentul tău, în domeniul pe care îl aprofundezi cu pasiune și perseverență, vei avea și ingredientele pentru propria performanță. Cred că această întâlnire fericită între pasiunea cu care îți șlefuiești propriul vis și planul pe care îl aduci în intenție și acțiune, te va ajuta să simți bucuria performanței. Sunt astfel de momente pe care le retrăiesc împreună cu tinerii pe care îi mentorez, tocmai pentru a-i ajuta să recunoască aceste „ancore de fericire”, de împlinire profesională și umană.

Practica sau teoria – ce v-a ajutat mai mult de-a lungul anilor de experiențe?

            Cel mai bine reprezentat mă simt în mijlocul pacientelor mele, în ceea ce pot să fac eu pentru ele. Aici mă simt cel mai bine reprezentat, de aceea ceea ce am studiat teoretic am adus în experiența clinică și practică, respectiv în actul chirugical. Chirurgia ginecologică face acționabile, prin actul chirurgical, principiile sale și un cumul de experiență, atât de natură teoretică, cât și practică, menite să servească utilității gestului medical: redobândirea sănătății și stării de bine a pacientelor noastre.