Interviu prof. univ. dr. Corina Ioniţă

Plină de provocări, profesia de farmacist necesită chemare, disciplină, ambiţie şi pasiune. Componentă importantă în orice sistem medical, farmacistul are o responsabilitate extrem de mare, fiind un element de echilibru şi un liant în relaţia medic-pacient. Pentru a afla care sunt ultimele provocări din domeniul farmaciei, cum vede un profesionist problemele cauzate de noul coronavirus, printre care şi influenţa ibuprofenului în tratarea cazurilor de COVID-19, am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Corina Ioniţă, un reputat profesor, şef disciplină „Laborator Clinic – Igiena Alimentaţiei”, în cadrul Facultății de Medicină Generală a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

GALENUS: Ce v-a determinat să alegeţi farmacia şi ulterior disciplina de laborator clinic, igiena alimentaţiei?

Cred că nu eu am ales farmacia, ci mai degrabă farmacia m-a ales pe mine. Copil fiind, o admiram pe doamna farmacist din localitate, îmi plăcea să intru în farmacie, mirosul din farmacie și faptul că oamenii veneau cu probleme și plecau mult mai liniștiți. Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată să îmbrățișez altă profesie. Este foarte greu de exprimat în cuvinte bucuria pe care o simți când un pacient vine și îți mulțumește pentru că ți-ai făcut bine meseria. Seriozitatea și tenacitatea mi-au adus oportunitatea de a lucra în mediul universitar după absolvirea Facultății de Farmacie, la disciplina Laborator Clinic Igiena Alimentației, una dintre disciplinele care a capătat de-a lungul timpului o importanță tot mai mare în formarea profesională a viitorilor farmaciști. Din ce în ce mai mult se observă nevoia unei îndrumări profesioniste în alegerea unui regim alimentar sănătos și în menținerea unui stil de viață echilibrat. Un tratament medicamentos nu poate să aibă un efect optim fără un regim alimentar corect și un stil de viață echilibrat.

Care sunt provocările acestei discipline, cu ce vă confruntați în practica zilnică?

Principala provocare a activității didactice este evoluția permanentă la nivel înalt din punct de vedere profesional și a lucrului cu tinerii, care îți oferă o energie pozitivă, optimism și multe satisfacții. Cea mai mare satisfacție a unui profesor este să ajute la formarea profesională a unor specialiști care să-i depășească performanțele. Aceasta este cheia asigurării unei evoluții continue și de calitate, aceasta este cheia succesului unui profesor, să oferi calitate pentru calitate.

Este meseria de farmacist suficient de apreciată în ţara noastră?

Meseria de farmacist este una dintre profesiile vocaționale. Oamenii care au vocația unei anumite profesii o aleg pentru că așa își împlinesc o nevoie personală. Nivelul de apreciere în acest caz nu este strict material. Dacă ai devenit farmacist numai pentru recompense materiale atunci este foarte posibil să fii dezamăgit. Poate din punct de vedere material nu oferă o satisfacție deosebită, dar când îți alegi o profesie care să-ți ofere în primul rând satisfacții spirituale, lucrurile se schimbă radical. Eu consider că toți farmaciștii care și-au ales meseria pentru noblețe și evoluție nu regretă absolut deloc. De asemenea, farmaciștii care profesează cu pasiune și pun accent pe sănătatea pacientului sunt apreciați în comunitate. La fel și dascălii. Aprecierea o simțim prin recunoștința pacienților cărora le-am alinat suferința prin servicii de calitate, sfaturi utile și atenție.

Cât de importantă este igiena în alimentație, în special în contextul pandemiei cu noul coronavirus?

Cred că suntem conștienți cu toții că în acest context social dificil provocat de pandemia cu noul coronavirus este foarte important să consumăm cât mai mult alimente sănătoase și să adoptăm un stil de viață echilibrat pentru a ne întări funcția imunitară, să renunțăm la obiceiuri nesănătoase care ne pot face vulnerabili în lupta cu noul coronavirus și să fim foarte atenți cu igiena personală. Pentru a preveni contaminarea alimentelor cu microorganisme dăunătoare, măsurile de igienă pe care trebuie să le urmărească atât producătorii cât și consumatorii sunt foarte importante.

Dacă pentru producători există și se aplică o serie întreagă de standarde de calitate, pentru consumatori lucrurile se schimbă, pentru că, după ce s-a achiziționat un produs, responsabilitatea păstrării și utilizării corespunzătoare a acestuia îi revine consumatorului. În cazul consumatorului toată această reponsabilitate se bazează pe educație și bun simț. Deși foarte multă lume vorbește despre nutriție, în România nu este încă o practică obișnuită consultarea unui specialist în acest domeniu. Este evident extrem de important să păstrăm regulile elementare de igienă pentru păstrarea, prepararea și consumul alimentelor, dar acesta este doar unul dintre aspecte. Este foarte important aportul de nutrienți și micronutrienți, precum și consumul alimentelor care sunt recomandate în cazul în care se dorește ameliorarea stării de sănătate a populației, cu atât mai mult în cazul persoanelor care suferă de diverse afecțiuni.

Interviu nutriționist Nicoleta Tupiță

Studii recente au arătat că aportul unui amestec de micronutrienți, care acționează sinergic astfel încât să fie eficienți la concentrații reduse, care pot fi obținute numai prin simpla administrare orală, reduce foarte mult expresia ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei), principala „poartă” cunoscută până în acest moment, prin care noul coronavirus poate intra în celula umană. Rezultatele sunt îmbucurătoare mai ales pentru că efectul micronutrienților nu se limitează la simpla reducere a expresiei acestui receptor, ci îmbunătățește sistemul imunitar pe termen lung.

Ce ştiţi până în acest moment, se transmite noul coronavirus prin alimentație?

Încă de la începutul acestei situații excepționale informațiile furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, bazate la rândul lor pe comunicatele Organizației Mondiale a Sănătății și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, au sublinitat că nu există dovezi concrete care să ateste riscul de transmitere a infecției cu noul coronavirus prin alimente sau prin ambalajele alimentelor, în ciuda faptului că virusul poate supraviețui destul de mult timp pe suprafețe. Totuși, pentru a se multiplica, virusul are nevoie de un organism viu, fie acesta al unui om sau al unui animal. După părerea mea, acest fapt a fost demonstrat de faptul că adoptarea măsurilor de prevenire în magazinele care au fost deschise pe tot parcursul acestei perioade au limitat numărul de îmbolnăviri, lucru care nu ar fi fost posibil dacă virusul s-ar fi putut transmite prin alimente sau, mai ales prin contactul cu ambalajele pe care s-ar fi găsit acest virus. După cum se specifică pe toate canalele de comunicare, acest virus se răspândește în primul rând prin contactul cu o persoană infectată prin inhalarea unor particule provenite fie prin tuse, strănut, salivă sau secreții nazale.

S-a vorbit foarte mult de tratamentul cu ibuprofen în cazul pacienţilor cu COVID-19. Ce efecte are ibuprofenul în ceea ce privește virusul SARS-CoV-2?

Recent, studii științifice efectuate în unități de cercetare reputate și publicate în reviste de specialitate cu factor de impact semnificativ au arătat că nu există o corelație directă între administrarea de ibuprofen și agravarea cazurilor de COVID-19. Mai mult, cercetătorii britanici au început un studiu pentru utilizarea specifică a ibuprofenului în tratamentul pacienților infectați cu noul coronavirus. Toată această discuție a plecat de la informarea făcută de un medic francez care, pe baza unor observații făcute asupra stării de sănătate a unui număr redus de pacienți, a afirmat că ibuprofenul ar agrava evoluția bolii.

Cauza se credea a fi faptul că ibuprofenul ar favoriza expresia ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei), acest receptor fiind considerat ca principala poartă de intrare a noului coronavirus în celula umană. Din câte se cunoaște până acum, nu există studii care să ateste o legătură directă între administrarea de ibuprofen și creșterea expresiei ACE2. Personal cred că, în acest moment, abordarea propusă de Colegiul Farmaciștilor din România este calea de urmat.

Cum s-a schimbat în ultimii ani rolul farmacistului? Schimbarea este în bine sau în rău?

În ultimii ani schimbarea majoră a constituit-o renunțarea treptată, care acum s-a accentuat, la rețetele magistrale. Practic, un număr din ce în ce mai mic de farmacii mai prepară medicamente pe baza rețetelor eliberate de medici. Un motiv este faptul că fabricile de medicamente au încercat să acopere toate nișele de pe piață și în acest moment sunt foarte puține afecțiuni care să nu aibă tratamente cu medicamente tipizate. Acest lucru a dus practic la schimbarea percepției despre rolul farmacistului care este văzut de publicul larg ca un simplu „vânzător de medicamente”.

Deși poate să pară așa, realitatea este complet diferită. Responsabilitatea farmacistului rămâne una uriașă pentru că, în ultimă instanță, cel care interacționează cu pacientul este chiar el, farmacistul. Asocierea unor medicamente între ele sau cu diverse produse alimentare poate să pună în pericol viața pacientului, iar farmacistul trebuie să se asigure că limitează sau elimină un astfel de pericol. Prin urmare, cred că farmacistul este și va rămâne un element de echilibru în sistemul de sănătate publică și că vocația lui de om care jertfește ceva din el însuși pentru binele aproapelui va continua să aducă liniște și încredere în mintea pacientului. Acesta este un lucru foarte important în evoluția stării de sănătate a pacienților și, de cele mai multe ori, o vorbă bună rostită din suflet poate să îmbunătățească efectul unui tratament medicamentos.

Relaţia medic-farmacist este una extrem de importantă. Cum a evoluat aceasta în ultimii ani şi ce îmbunătăţiri ar trebui aduse?

Comunicarea dintre medic și farmacist are o foarte mare importanță pentru că este unul dintre factorii-cheie de care depinde rezultatul tratamentului recomandat pacientului. Cred că utimii ani au însemnat o îmbunătățire a acestei relații, dar evident că este întotdeauna loc de mai bine. Cred că ar trebui introduse în cadrul Universității de Medicină și Farmacie cursuri de comunicare, de care să poată beneficia atât studenții la medicină, cât și cei de la farmacie. Acest lucru ar ajuta la o mai bună interacțiune cu pacientul și la o comunicare mai bună între medici și farmaciști. Nu în ultimul rând, un software dedicat comunicării dintre medic și farmacist, care să se axeze pe o bază de date a pacientului și a evoluției stării de sănătate a acestuia, ar putea fi de foarte mare ajutor.

Sunteţi implicată permanent în activitatea științifică și de cercetare. Spuneţi-ne câteva dintre cele mai importante.

Activitatea științifică și de cercetare completează activitatea didactică și oferă posibilitatea cadrelor didactice de a contribui semnificativ la progresul societății. Bineînțeles, în măsura unor rezultate remarcabile, îți oferă și renume la nivel național și chiar internațional prin diseminarea rezultatelor cercetării, uneori chiar și recompense materiale semnificative. Dar aș vrea să accentuez că în general activitatea de cercetare se face din pasiune și cel mai mult conteză evoluția profesională și spirituală, iar cea mai mare satisfacție a unui cercetător este să devină recunoscut la nivel internațional și dacă se poate să intre în istoria elitelor mondiale din domeniul științific. În ceea ce mă privește, de-a lungul carierei universitare, am avut posibilitatea să desfășor o activitate de cercetare de calitate în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, activitate ce a generat 7 brevete de invenție, unele dintre acestea fiind foarte apreciate și medaliate cu aur și argint la saloane internaționale de inventică.

Primeşte domeniul cercetării suficientă atenţie în ţara noastră, comparativ cu alte ţări? Ce ar trebui îmbunătăţit?

În domeniul cercetării, pentru orice stat, întotdeauna este loc de mai bine. Țările cu tradiție în cercetare beneficiază de personal dedicat și de o finanțare net superioară, precum și de laboratoare dotate după ultimele standarde în domeniu. România se confruntă cu dificultăți economice și evident și domeniul cercetării duce lipsă de finanțare suficientă, dar vreau să menționez un aspect, chiar dacă suntem o națiune micuță, poporul român a dat mulți savanți elitei mondiale și a avut contribuții semnificative la nivel mondial nu numai în domeniul cercetării, ci și în alte domenii importante. Foarte mulți români lucrează în străinătate în laboratoare de cercetare, care sunt deschizătoare de drumuri în diferite domenii ale științei. Cred că România ar trebui să stabilească o strategie prin care să le ofere posibilitatea să se întoarcă în țară și să-și continue cercetările. Evident ar însemna un efort finaciar considerabil, dar sunt convinsă că acest efort ar putea fi compensat prin valorificarea muncii cercetătorilor existenți în România și a celor care ar veni cu experiența căpătată în străinătate.

Avem mulți tineri talentați și serioși și sunt convinsă că viitorul farmaciei românești va fi pe mâini bune. Profesia de farmacist implică seriozitate, dăruire, respect, putere de muncă, evoluție profesională continuă, calități pe care le întâlnesc azi la mulți studenți, viitori farmaciști.

Povestiți-ne și despre activitatea cu studenții. Cum sunt noile generații?

Noile generații sunt din ce în ce mai avide de cunoaștere, se implică tot mai mult în activitatea de cercetare și în diverse acțiuni sociale încă din primii ani de studenție. Toate aceste schimbări ne obligă și pe noi, cadrele universitare, să accelerăm ritmul, să ținem pasul și să fim mereu în formă, ne împiedică să îmbătrânim. A trebuit, în această perioadă specială, să ne adaptăm și noi activitatea la platformele online care oferă și plusuri, dar și minusuri față de activitatea didactică anterioară. Un mare minus este faptul că nu se pot desfășura online activitățile de lucrări practice de laborator, ceea ce face ca studenții să nu beneficieze de cunoștințele și deprinderile pe care le dobândesc prin activitatea practică nemijlocită.

Ce i-aţi sfătui pe tinerii care doresc să îşi înceapă drumul către farmacie?

Farmacia este o facultate grea, care necesită un bagaj solid de cunoștințe teoretice și practice. Ideal ar fi ca majoritatea cunoștințelor de bază să fie dobândite deja în liceu astfel încât în facultate să se poată adăuga cunoștințele aprofundate, care să ducă la formarea unor profesioniști desăvârșiți. În plus, un farmacist trebuie să lucreze cu oamenii și i-aș sfătui pe cei care doresc să devină farmaciști să facă eforturi ca să-și dezvolte empatia și capacitatea de a înțelege nevoile celor de lângă ei. E o profesie complexă și pentru a putea excela în ea este nevoie de oameni complecși cu preocupări diferite, care să le ofere atât lor cât și pacienților echilibru și încredere.

Este ceva ce nu v-am întrebat și ați vrea să adăugați?

Aș vrea doar să menționez faptul că România a făcut mari eforturi să se integreze în trendul european și în domeniul farmaceutic ceea ce este foarte bine. Sunt rezultate frumoase în această direcție. Mai avem multe de făcut, dar am convingerea că vom reuși. Avem potențial, avem specialiști valoroși și mai ales avem voință.

Alin Claudiu Popescu