Interviu prof. univ. dr. Elvira Brătilă

Prof. univ. dr. Elvira Brătilă este medic primar obstetrică-ginecologie, Șef Clinica medicală operatorie II în cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu”, profesor Disciplina obstetrică-ginecologie, UMF „Carol Davila”, București. Doamna Profesor este primul chirurg ginecolog care a realizat, în România, chirurgie robotică în domeniul dumneaei de activitate, tehnică ce oferă posibilitatea unei recuperări rapide, oferind pacientelor beneficii multiple. A fondat Endomedicare Academy, prima academie de endometrioză din România, specializându-se în diagnosticarea și tratarea endometriozei, o patologie complexă, cu foarte multe implicații. Fiecare caz în parte reprezintă o provocare, iar marea împlinire a profesionistului Elvira Brătilă este faptul că își ajută pacientele să se însănătoșească și să își descopere propriul drum.

GALENUS: Ce v-a determinat să alegeți profesia de medic? Care este povestea din spatele carierei dumneavoastră?

Am considerat întotdeauna că profesia aceasta m-a ales pe mine și nu invers. Am gândit drumul acesta cam la finalul clasei a 11-a. Aș fi vrut să fac fizică atomică, apoi o profesie în domeniul economic. Viața avea însă o altă cale, presărată cu necunoscute și cu oameni trimiși parcă să mă inspire. Pentru mine, o fostă călugăriță a fost acest OM, omul care mi-a insuflat dorința de a urma medicina. Acesta a fost primul moment de întâlnire cu sensul profesiei de medic: acela de a ajuta oamenii în suferință. Mă împlinește această alegere și cred că Dumnezeu mi-a pus în cale tot ce am avut nevoie să știu, să înțeleg, să pun în practică și să aspir.

De ce obstetrică-ginecologie, și nu o altă ramură a medicinei?

Și această cale a fost în același spirit – așa a fost să fie. Am ales intuitiv specialitatea aceasta. Când am început să profesez, am asimilat totul ca parte din mine. Mă bucur să pot ajuta femeile, în diferite etape ale vieții lor, să își recapete sănătatea și starea de bine, să își poată descoperi propriul drum și propriul sens, să se poată împlini în rolurile de mame, de partenere de viață și în viața socială. Când primesc fotografii de la paciente care s-au luptat ani întregi cu boli și acum sunt fericite în aceste roluri, nu mă pot simți mai privilegiată decât să știu că am contribuit în povestea lor de viață.

Care sunt intervențiile chirurgicale pe care le realizați cel mai des?

Nu aș putea prezenta o astfel de statistică, pentru că domeniile pe care le-am abordat sunt vaste și am ajutat fiecare pacientă, atunci când mi s-a adresat cu o anumită problemă de sănătate. Am o aplecare deosebită către chirurgia endometriozei, o patologie complexă, care integrează o analiză profundă a fiecărui caz, cu necesitatea muldisciplinarității abordării terapeutice. Mă preocupă domeniul oncologiei ginecologice, pentru că ne întâlnim din ce în ce mai frecvent cu forme de cancer la femei din ce în ce mai tinere, ridicând astfel nevoia nivelului de expertiză în tratamentul acestor cancere.

În cancerul de col uterin, de pildă, conservatorismul metodei de tratament este un deziderat. Fiind singurul chirurg ginecolog din țară care practică trachelectomie radicală, total laparoscopic sau robotic, dăm șansă pacientelor către operații conservatoare, pentru prezervarea potențialului fertil. Chirurgia conservatoare se adresează pacientelor cu endometrioză sau cancer de col uterin, care vor să procreeze după intervenția chirurgicală, lucru foarte important, pentru că li se oferă atât o șansă de vindecare a cancerului, cât și posibilitatea de a aduce pe lume copii, după astfel de boli.

În domeniul uroginecologiei și esteticii ginecologice, pot spune că am fost pionier al unor metode noi și tehnici chirurgicale, care au deschis drumul acestor domenii în România, căutând tot timpul soluții noi și inovatoare, oferind plusvaloare actului chirurgical, în beneficiul pacientelor și calității vieții lor post-intervenții chirurgicale.

Sunteți primul chirurg care a introdus în România chirurgia robotică ginecologică. Povestiți-ne, vă rugăm, ce avantaje aduce această nouă tehnică și ce afecțiuni se pot adresa chirurgiei robotice?

Chirurgia robotică reprezintă un progres adus actului terapeutic, prin prisma avansului tehnologic oferit de platforma chirurgicală a robotului da Vinci, care maximizează abilitățile chirurgicale și beneficiile pe care actul medical le transferă procesului terapeutic.

Chirurgia robotică poate fi adresată tratamentului patologiei ginecologice benigne, chirurgiei endometriozei și patologiei ginecologice maligne – cancer de endometru, cancer de col, cancer de ovar, limita fiind reprezentată de cancerul ovarian avansat, în care sunt necesare rezecții multiple de organ, și care nu pot fi realizate pe cale minim-invazivă, necesitând abord clasic. Putem să realizăm, prin chirurgie robotică, tehnica ganglionului santinelă, adresată chirurgiei cancerului de endometru și cancerului de col uterin, aducând astfel predictibilitate și conservatorism.

Robotul permite lărgirea sferei chirurgiei minim-invazive și ceea ce faci mai greu sau nu poți face laparoscopic, poți adresa chirurgiei robotice, cu beneficii majore atât pentru chirurg, dar mai ales pentru paciente. Chirurgia robotică oferă posibilitatea unei recuperări rapide, cu externare la 48 de ore după intervenție, oferind pacientelor beneficii multiple: durere post-operatorie scăzută, minimizarea riscurilor de hemoragie post-intervenție chirurgicală, lipsa traumei produse asupra peretelui abdominal, rată scăzută de complicații, timp de spitalizare redus și reintegrare rapidă în activitatea socială.

Din păcate, cancerul ovarian este un tip de cancer care se diagnostichează în faze avansate. De ce ajung pacientele atât de târziu la medic și care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze?

Din păcate, cancerul de ovar evoluează tăcut. De cele mai multe ori, pacienta este asimptomatică sau simptomatologia este nespecifică. Cel mai frecvent, sunt acuzate simptomele gastrointestinale, balonarea, durerile abdominale și cele pelviene. Femeile ajung târziu la medic și cel mai frecvent sunt descoperite cancerele în stadii avansate, peste stadiul III, reducând astfel prognosticul optimist.

Ce pot face femeile este o prevenție activă prin diagnosticare, în cadrul controalelor anuale. Un examen clinic periodic și o ecografie transvaginală pot atrage atenția asupra unor leziuni suspecte. Pe de altă parte, există leziuni neoplazice de ovar care evoluează fulminant, de la un an la celălalt, așa încât pericolul trebuie urmărit, mai ales că acest tip de cancer dă rar semne în sfera genitală.

Apoi, putem completa examinarea clinică prin mijloacele imagistice de diagnostic: RMN și/sau CT, care ne ajută să avem un tablou complet al leziunilor și să putem orienta pacienta în parcursul terapeutic, către medicul oncolog și către chirurgie.

V-ați specializat în diagnosticarea și tratarea endometriozei și ați pus bazele Endomedicare Academy. Cât de importantă este implicarea unei întregi echipe de specialiști în tratarea acestei afecțiuni, echipă care vine cu propria experiență și expertiză?

Endometrioza este o patologie complexă, care necesită o perspectivă de 360 de grade. Prin prisma complexității bolii, fiind o patologie care cointeresează mai multe discipline, este nevoie ca în jurul pacientei, să se mobilizeze o echipă multidisciplinară: ginecolog, chirurg ginecolog, chirurg generalist, imagist, specialist în reproducere umană asistată, psiholog. Fiecare membru al echipei își statuează un loc și un rol unic, iar împreună aducem soluții de tratament personalizate fiecărei paciente.

Medicul care înțelege complexitatea și acceptă multidisciplinaritatea ei, îi cunoaște particularitățile și implicațiile pe diverse paliere – controlul durerii, implicațiile asupra fertilității, perenitatea bolii și anxietății – acesta este medicul potrivit pentru a însoți pacienta „într-o odisee” pe termen lung. Plecând de la această necesitate, am integrat o echipă multidisciplinară în jurul pacientelor care se luptă cu endometrioza, un spațiu de interconectare și opinie relevantă între specialiști, care să însemne cunoaștere, expertiză și plusvaloare adusă actului terapeutic.

Au amânat pacientele controalele și intervențiile chirurgicale în perioada pandemiei?

Evident că pandemia a adus o perioadă de mari provocări pentru pacientele noastre și pentru întreg sistemul de sănătate. A trebuit să ne adaptăm, să găsim soluții, să depășim diverse limitări. Din punctul meu de vedere, din calitatea mea de Președinte al Comisiei de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Ministerului Sănătății, am regândit și recalibrat proceduri și protocoale medicale, urmărind să asigurăm servicii de sănătate corecte și la timp pentru pacientele noastre. În toată această perioadă critică, am ajutat practicienii prin elaborarea unor metodologii cu privire la femeia gravidă și lăuza infectată cu SARS-CoV-2.

În ceea ce privește practica ginecologică, am coordonat și am conceput linii directoare, astfel încât activitatea medicală să nu fie afectată.  Bineînțeles, acest lucru a depins și a fost diferit implementat, de la un spital la altul, în funcție de organizarea administrativă a fiecăruia în parte, dar în mare, activitatea în specialitatea noastră, cu excepția lunii martie a anului trecut, s-a desfășurat aproape în mod normal, inclusiv pentru pacienții oncologici.

Ați adus progresul din domeniul ginecologiei și la noi în țară, prin tehnicile pe care le abordați și le prezentați și colegilor. Este greu să fii primul?

Eu cred că orice schimbare este greu de asumat, iar în medicină, este esențial curajul de a fi acea schimbare pe care vrei să o vezi în lume, pentru că dinamica în acest domeniu este o premisă a progresului. În concluzie, nu este dificil să îți asumi rolul de „a fi primul”, ci schimbarea de optică și mentalitate care vine odată cu acest rol, pentru că din poziția de pionierat, într-un domeniu sau în altul, realizezi că ai și responsabilitatea de a mentora mai tinerii colegi în noua tehnică sau în noul orizont de cunoaștere. Eu îmi doresc ca dintr-o școală de medicină de înaltă clasă, recunoscută în lume, să se nască o altă școală modernă, cu o viziune calibrată vremurilor și pregătită la standardul științific și tehnologic al secolului al XXI-lea.

Pentru a face performanță, este nevoie de perfecționare continuă, de cercetare, de multă muncă. Dar, în egală măsură, este nevoie și de pasiune. Care este rețeta succesului în ceea ce vă privește?

Însăși întrebarea dumneavoastră conține „o rețetă a succesului”. Este nevoie de studiu constant, de update, de cercetare, de perfecționare și multă muncă. Pasiunea este și premisă, și obiectiv, pentru că numai atunci când faci profesia cu pasiune, nu vei obosi și te vei încărca de sentimentul pozitiv al unui timp de calitate, dedicat cu sens binelui ființei umane și umanității. Pasiunea este un perpetuum mobile.

Povestiți-ne și despre experiența de la catedră. Ce sfaturi aveți pentru studenții care doresc să vă calce pe urme?

Experiența de profesor îți oferă o altă valență a profesiei de medic, aceea de a educa mai tinerii aspiranți nu numai într-o alegere profesională, ci și în împărtășirea unor principii, unor valori și a unui nivel de aspirație. Între „a fi” și „a deveni”, se află un proces de cunoaștere și explorare a posibilităților infinite, care conduc spre autodefinire și spre aspirație, către o profesie-recurs la virtuțile umane per se: cu adevăr, cu demnitate, cu bunătate, cu speranță și cu iubire de oameni. Mi-aș dori ca viitoarele generații să înțeleagă și să asimileze la justa valoare acest nivel de aspirație și să creadă în aceste idealuri. Nu educăm doar mintea, ci și sufletul acestor tineri.

Aș fi putut alege orice altă țară pentru a profesa, dar am ales România pentru că este țara pe care „o simt”. O simt și îi simt meritul de a dărui educație, știință, cultură și credință. Sunt lucruri pe care le simți, înainte de a le explica, iar eu sunt foarte recunoscătoare țării mele pe care o numesc „acasă”, pentru că mi-a dat șansa de a-mi pune cunoștințele, idealurile și profesia în slujba pacientelor din România.

Vrem să aflăm ce vă place să faceți în timpul liber, cum vă relaxați, cum vă încărcați bateriile?

Mă bucur de universul cărților. Mă bucur de universul descoperit în călătorii. Mă bucur de universul florei și faunei planetei. Mă fascinează orice sămânță de viață și renaștere.

Ruxandra Dumitrescu