Interviu prof. univ. dr. Gheorghe Peltecu

Prof. univ. dr. Gheorghe Peltecu este medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu o experiență de peste 35 de ani și are competențe în ginecologia oncologică, chirurgia laparoscopică și chirurgia oncologică mamară. Este unul dintre cei mai renumiți ginecologi români, a fost directorul Spitalului Filantropia, pe care a reușit să-l transforme în centrul de excelență de astăzi, și în prezent își desfășoară activitatea în cadrul Clinicii Nativia. Predă la UMF „Carol Davila” și formează viitori medici, pe care îi încurajează să practice cu pasiune profesia aleasă. Are, însă, și regrete: lipsa programelor de screening și faptul că, deși Societatea Română de Ginecologie Oncologică există de câțiva ani, încă nu este vizibilă în viața medicală.

GALENUS: Aveți o carieră impresionantă, cu ani de experiență dedicați profesiei. Cum ați ales domeniul obstetrică-ginecologie și care considerați că este cel mai important moment al carierei dumneavoastră?

Încă din timpul internatului am dorit să ajung chirurg și am făcut pregătire în acest sens. Am avut un profesor de chirurgie renumit, poate cel mai renumit la vremea aceea – profesorul Ion Juvara. Atracția către ginecologie mi-a transmis-o profesorul Dan Alessandrescu. Acesta mi-a arătat că poți fi un foarte bun chirurg, un foarte bun obstetrician, dar și un profund cunoscător al biologiei umane, ceea ce m-a fascinat. Am început să îndrăgesc specialitatea, dar alegerea a fost impusă de o situație concretă: în anul în care trebuia să dau examenul de asistent universitar la chirurgie, s-au sistat concursurile la UMF – decizie politică. La concursul de rezidențiat la care m-am prezentat, era un singur post de chirurgie în București, în policlinică, iar singurul post cu o specialitate chirurgicală într-un spital era obstetrică-ginecologie, la Filantropia. Am ales Filantropia. Au contat influența profesorului Dan Alessandrescu și îndemnul inedit al profesorului Juvara: „Ia ginecologie că e pădure virgină, și cu chirurgia învățată de la mine vei progresa mult mai repede!”.

Aveți un aport deosebit la sistemul medical al țării noastre. Sunteți cel care a transformat Spitalul Filantropia într-o clinică modernă și apreciată. Cum ați reușit acest lucru?

După o lungă perioadă de activitate și acumulări profesionale în centre medicale de referință din lume, am devenit conferențiar universitar în cadrul UMF „Carol Davila”. Aveam modele educative de la cele mai renumite școli medicale din Europa și S.U.A. Viața mi-a arătat că nu este suficient să educi, trebuie să și clădești o echipă și o instituție care să reziste și să se dezvolte, pornind de la un model inițial. Așa încât am hotărât că dacă vreau să fac o instituție completă – academică și spitalicească – trebuie să-mi asum și funcția de manager. Așa aveam cele două atuuri: formarea și selecția colaboratorilor și a personalului în general, paralel cu reconstrucția și modernizarea spitalului. La acestea, s-a adăugat și o pasiune constantă pentru specialitate, nou, competiție.

Ați profesat și în străinătate. V-ați gândit vreodată să rămâneți definitiv într-o altă țară?

Da. În perioada de turbulențe sociale și declin economic și moral de după 1990, neîntoarcerea în România era o decizie rațională, mai ales pentru cineva care investise major în formarea sa profesională și nu intuia că va putea pune în practică ceea ce învățase. Viața m-a ajutat să decid emoțional.

Aveți competențe în ginecologia oncologică, chirurgia laparoscopică, chirurgia oncologică mamară și v-ați supraspecializat în chirurgia ginecologică oncologică. Care sunt provocările fiecărei ramuri în parte?

Progresul în medicină este foarte rapid. Pentru a putea câștiga în profunzimea specialității, trebuie restrânse ariile acoperite de un medic. De aceea, aderarea voluntară la subspecialități sau mai ales intervenția forurilor medicale naționale, de a se adapta la structurile medicinei occidentale, vor crește profesionalismul medicilor și calitatea serviciilor oferite. Astăzi, un medic bun ar trebui să aibă doar o subspecialitate în care să performeze. Intervențiile obișnuite pot fi realizate de ceilalți specialiști.

„Am reușit să îmbin, atât de mult timp, profesia de medic cu cea de manager al Spitalului Filantropia, datorită entuziasmului și spiritului de competiție, cu multă pasiune și cu dorința de a îndeplini un proiect la care am visat.”

Povestiți-ne mai multe despre ginecologia oncologică și despre nevoia acestei subspecialități în spitalele din România.

Deși bazele Societății Române de Ginecologie Oncologică au fost puse deja de câțiva ani, ea nu este vizibilă în viața medicală. Nu există o organizație vie, nu se fac congrese și nici alegeri pentru structurile de conducere, și mai ales nu s-a făcut un program de supraspecializare (fellowship) în ginecologia oncologică. Formarea de specialiști ginecologi oncologi, după criterii riguroase de activitate practică, și dezvoltarea unor centre naționale în care să fie tratate cancerele ginecologice va crește calitatea serviciilor medicale în acest domeniu. Chirurgia oncologică nu se poate face în orice spital, de către orice medic ginecolog. Tratamentul cancerelor ginecologice este o activitate de echipă supraspecializată.

Este o întreagă discuție legată de nașterea naturală și cea prin cezariană. Care este sfatul dumneavoastră profesionist în acest sens?

Nașterea naturală trebuie să fie prima opțiune, exceptând situațiile legate de mamă sau de făt, care impun cezariana. Nașterea vaginală este însoțită de mult mai puține riscuri și complicații, comparativ cu cezariana, permite momente de intimitate mamă – copil, pe care cezariana nu le oferă, și permite o refacere mai rapidă. Operația de cezariană a ajuns să fie practicată pe criterii de conveniență, cu o incidență alarmantă, în toata lumea, nu numai în România. Numărul mare de operații cezariene nejustificate medical este responsabil de apariția unei noi patologii legate de placentă: placenta cu aderență anormală. Această patologie se soldează cu hemoragii mari la naștere și cu un mare risc de histerectomie.

Ați format echipe de medici și ați privit aceste echipe ca pe o familie. Cât de importantă este o astfel de relație în reușita profesională?

Am vrut să formez nu numai buni profesioniști, ci și caractere. Colaboratorii mei au fost selectați numai dintre rezidenții veniți în Filantropia, care oricum erau primii clasați la concursul de rezidențiat, pe care am vrut să-i observ ca să știu ce voi selecta sau nu. I-am tratat ca pe membrii familiei, oferindu-le un model de conviețuire neconflictuală și, mai ales, i-am îndrumat către subspecialități care să nu competiționeze, ci să colaboreze. Am vrut să formez viitori lideri.

Care este prevalența cancerelor din sfera ginecologică în România și cât de importante sunt educația și programele de screening?

Educația pentru sănătate este esențială, inclusiv pentru a participa la programe de screening. Din păcate, nu există un program național de screening al cancerului de col uterin și al cancerului mamar, în sensul celui occidental, care să acopere întreaga populație feminină eligibilă. Screeningul cancerului mamar și de col uterin este oportunistic și deci ineficient.

Ce se întâmplă cu moașele din România? Știm că dumneavoastră susțineți pregătirea lor.

Moașa este partenerul medicului obstetrician, pe care acesta trebuie să o formeze, să o respecte, să aibă încredere în ea și să o prețuiască. În viziunea creată de mine la Filantropia, moașa asistă independent nașterile obișnuite. Sistemul medical și cel legislativ trebuie să le confere atribuțiile și recunoașterea pe care le au moașele în Europa occidentală. Bineînțeles, după evaluări riguroase.

Care este povestea Clinicii Nativia? Când și cum ați pus bazele ei?

Nativia a apărut din dorința de a păstra un nivel ridicat al calității serviciilor medicale oferite de o echipă unitară, pe principii valorice, pe subspecialități, formată în centre medicale renumite din Europa, completată și cu alți specialiști recunoscuți din specialități adiacente, care să ne permită să oferim un răspuns prompt, prin resurse proprii, problemelor de sănătate ce pot apărea în viața femeii, în diverse etape ale vieții. Nativia este un centru de sănătate a femeii, cu servicii de cea mai înaltă calitate.

Ce sfaturi aveți pentru studenții și rezidenții care doresc să vă calce pe urme, mai ales că și predați în cadrul UMF „Carol Davila”?

Să practice meseria de medic cu pasiune, să aleagă specialitatea care le place cel mai mult, să se supraspecializeze în ceea ce simt că-i va pasiona tot restul vieții profesionale, să descopere și să aplice noul, să dovedească respect și empatie față de pacient.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Ruxandra Dumitrescu