Interviu prof. univ. dr. Martin Klimpfinger

Un domeniu fascinant și extrem de important pentru o diagnosticare corectă, anatomia patologică reprezintă o ramură a medicinei plină de satisfacții. Prof. univ. dr. Martin Klimpfinger, medic specialist anatomie patologică în cadrul WPK Academy Cancer Center (Wiener PrivatKlinik), este unul dintre specialiștii europeni care și-a dedicat întreaga carieră diagnosticului microscopic. Cu patru premii științifice și peste 480 de lucrări, dr. Martin Klimpfinger subliniază importanța perfecționării continue a medicilor. Cu un program de aproape 12 ore pe zi, diagnostichează anual aproximativ 25.000 de cazuri, în special din domeniul gastroenterologiei și consideră că munca în echipă este un factor esențial pentru oferirea unui tratament corect.

De ce ați ales această specializare?

Mi-am dorit să ajung medic, iar în timpul studiilor mele am intrat în contact cu Institutul Histologic, unde am făcut investigații microscopice la nivelul țesuturilor. De atunci a început să mă intereseze foarte mult diagnosticul microscopic, iar după studii, în perioada de rezidențiat, am vrut să devin expert în microbiologie, să învăț cât mai multe, să îmi dau seama dacă acest domeniu este pentru mine sau nu. Am trecut și pe la secțiile de chirurgie, medicină internă, anestezie, apoi m-am întors în domeniul histopatologiei și am rămas la acest tip de diagnosticare cu ajutorul microscopului.

Cum arată o zi la serviciu, de la primele ore și până ajungeți acasă?

Încep la ora 08:00 și termin la ora 20:00. Mă axez pe diagnosticarea microscopică, pe material pentru biopsii, de exemplu, când pacientul face o gastroscopie sau colonoscopie. Pentru biopsie, luăm țesut și facem testul histopatologic, pentru a oferi apoi un diagnostic. În anumite cazuri este nevoie și de alte tehnici, precum imunohistochimia, care este folosită mai ales în cazul tumorilor, acestea fiind foarte complexe. Pe lângă analize mai este nevoie și de un test ADN al tumorilor, pentru a diagnostica eventuale mutații. Este un test asemănător cu cel pentru ADN, dar el oferă niște informații mai detaliate despre țesut. De asemenea, se pot afla mai multe despre diferite bacterii, virusuri și celule canceroase.

Domeniul patologiei este privit deseori precum munca unui detectiv în care trebuie să fii atent la detalii pentru a descoperi „criminalul”, în acest caz fiind vorba de o boală. Este adevărată această afirmație?

Nu sunt omul care caută ucigașul din om, ci sunt cel care-i caută pe micii „ucigași” – bacteriile, celulele canceroase. Dar de cele mai multe ori ele sunt mai periculoase ca oamenii. Pentru că pe ei îi detectezi, îi vezi, dar pe bacterii nu.

Interviu Prof. Univ. Dr. Rainer Kotz

Câte cazuri diagnosticați lunar și care este cel mai frecvent diagnostic?

Cred că anul trecut am avut în jur de 25.000 de cazuri. Eu sunt specializat pe gastroenterologie (stomac, colon, ficat, pancreas etc). Așadar, aproximativ 90% din diagnostice sunt pe aceste organe.

„Cred că anatomia patologică este cea mai interesantă disciplină. În Austria, din 2015, disciplina nu se mai numește anatomie patologică, ci patologie clinică și moleculară. În acest sens trebuie să ai studii în diagnosticare, în analiză moleculară, dar și în analize în care trebuie să găsești mutațiile. Devine o disciplină din ce în ce mai interesantă în zilele noastre, însă și pentru viitor.”

Aveți foarte multă experiență. Ce puteți spune despre evoluția bolilor? Este un mit sau o realitate?

Cu zeci de ani în urmă tehnica de diagnosticare era complet diferită. Metodele de diagnosticare au evoluat foarte mult în ultima vreme și cu ele poți detecta mult mai ușor un virus, o bacterie sau celulele canceroase în țesuturile analizate. Dar este foarte greu să compari munca de astăzi cu cea de acum câțiva zeci de ani. Ceea ce trebuie spus este că incidența bolilor este mai mare, însă oamenii trăiesc mai mult, așa că multe tumori sunt detectate la persoanele în vârstă. Acesta este unul dintre motivele pentru care sunt multe cazuri de cancer, deoarece se trăiește mai mult. Alte tumori sunt influențate de alți factori, precum fumatul, care duce la cancer de plămâni. Așa că, dacă se renunță la fumat, riscul de cancer scade iar numărul de cazuri la fel. În cazul virusurilor lucrurile stau puțin diferit, deoarece mulți dintre ei nu erau cunoscuți cu câteva sute de ani în urmă. Oamenii au acum o calitate a vieții mai bună, trăiesc mai mult, însă se confruntă și cu boli specifice, care în trecut nu erau cunoscute deoarece puțini erau cei care ajungeau la bătrânețe.

Care este cea mai mare satisfacție, dar și cea mai mare dezamăgire din carieră?

Cea mai mare satisfacție pe plan profesional este avansarea mea ca șef de departament pe histopatologie. Dar cred că este mult mai important faptul că am o specializare, că ofer servicii de calitate, iar acest lucru contează pentru pacienți. Satisfacția cea mai mare este când faci o treabă bună cu pacienții, cu echipa. Lucrăm împreună cu chirurgii, cu oncologii, cu colegii de la radiologie etc. Este important răspunsul pe care-l livrezi colegilor tăi, astfel încât medicii să ia cea mai bună decizie în ceea ce privește tratamentul unui pacient. Și cea mai mare dezamăgire? Cea mai mare dezamăgire am avut-o când am încercat noi tehnici dar mesajul nu a fost receptat așa cum ne-am dorit. În prezent sunt mulți tineri mult mai dornici să asculte, așa că sper ca lucrurile să se schimbe.

Aveți un număr impresionant de lucrări științifice și articole. Cât de important este pentru un doctor să învețe constant și să-i învețe și pe alții?

Acesta este un aspect foarte important, pentru că lucrările științifice te ajută să fii mai critic cu tine, cu diagnosticele tale. Cred că lucrările științifice sunt cel mai bun mod prin care îți poți arăta pregătirea profesională și pentru a găsi cel mai bun diagnostic. Știința este foarte bună în rutina diagnosticului. Predarea este cunoscută încă din vremea lui Hypocrate și doar predând înveți și tu ceva la rândul tău. Mai cred că profesorii învață la fel de mult ca studenții.

Cum vedeți evoluția cancerului în societatea modernă și cum credeți că pot fi diminuate cauzele majore?

Cred că am mai spus-o; prin schimbarea stilului de viață. De la a fuma constant, la a fuma mai puțin, la a nu mai fuma deloc. Astfel va fi redus cu succes numărul de cazuri de cancer pulmonar. Nu spune nimeni că o formă de cancer poate fi evitată, dar ea poate fi supravegheată prin diagnosticare rapidă (la scurt timp de la apariție). De cele mai multe ori tratamentele funcționează, iar boala este ținută sub control. Acest aspect este valabil și la cancerul colorectal, pulmonar, în toate cazurile dacă sunt depistate în fază incipientă, în proporție de 90% cazurile de cancer pot fi tratate. În stadii avansate este mai greu; în cazul cancerului mamar, de oase sau de plămâni, rata de supraviețuire poate crește, dar pacienții trebuie să aibă un stil de viață sănătos, să apeleze la terapiile moderne, deoarece îi vor ajuta foarte mult.

Cât de importantă este comunicarea dintre departamente?

Cred că este singurul mod prin care poți oferi un diagnostic corect. Nu are sens ca un doctor să pună un diagnostic, iar alt doctor nici să nu se uite. Trebuie să te integrezi în munca interdisciplinară, atât în tumor board, dar și în diagnosticare. Când pacienta vine la doctor pentru o biopsie mamară, primul pas constă în diagnosticul histopatologic. Următorul pas este decizia dacă trebuie să urmeze chimioterapia înainte de operație sau în primă fază faci operație și apoi chimioterapie. Așadar, munca în echipă este esențială pentru oferirea unui tratament corect.