Interviu șef lucrări dr. Vlad Predescu

Dr. Vlad Predescu este medic primar, doctor în științe medicale, șeful secției de ortopedie și traumatologie din cadrul Ponderas Academic Hospital și șef lucrări UMF „Carol Davila”. S-a specializat la Mayo Clinic, în Statele Unite ale Americii, iar Surgical Review Corporation i-a oferit o acreditare în chirurgia de excelență. În cei 25 de ani de experiență ortopedică, a realizat peste 4.000 de intervenții de protezare a genunchiului și șoldului, iar o parte importantă din activitate și-a dedicat-o tehnicilor chirurgicale minim-invazive, cu recuperarea rapidă a pacientului. Astfel, se numără printre puținii medici din România care realizează tehnica artroscopică AMIC, iar cu ajutorul inovației din domeniu, operează cu precizie, având rate foarte mari de reușită.

GALENUS: Ce v-a determinat să alegeți ortopedia și cum arată parcursul dumneavoastră profesional?

Dr. Vlad Predescu: Ortopedia a fost, la sfârșitul facultății, pe lista mea scurtă de specialități îndrăgite. Poziția la rezidențiat mi-a permis să aleg aproape orice specialitate, dar cea care a făcut o corelare între ortopedie și abilitățile mele a fost soția. Ortopedia este o specialitate tehnică, dinamică, cu multă mecanică și în continuă schimbare. Parcursul profesional a fost un traseu lin, dar permanent ascendent. Am intrat în specialitate prin examenul de rezidențiat, ulterior în învățământ la Universitatea de Medicină „Carol Davila” și am parcurs toate etapele profesionale. Toată evoluția mea profesională nu ar fi putut avea loc dacă nu ar fi fost și multiplele stagii de pregătire în străinătate, atât în America, cât și în Europa, care mi-au deschis noi orizonturi.

Care sunt cele mai recente descoperiri în ceea ce privește protezarea genunchiului?

Până să avanseze tehnologia ortopedică, intervenția chirurgicală se făcea la ochi. Se conta foarte mult pe experiența chirurgului, care în baza unor calcule, uneori aproximative, reușea să corecteze axarea genunchiul în niște limite generale și să redea mobilitatea articulației. În acest moment, datorită creșterii performanțelor chirurgicale și a nevoilor pacienților noștri, nu mai putem să fim aproximativi. Trebuie să fim extrem de preciși și să le oferim cea mai bună soluție.

Acest lucru poate fi realizat doar cu ajutorul tehnologiilor digitale și dezvoltarea tehnicilor personalizate. Astăzi, putem realiza intervenții personalizate, individuale, adaptate la variațiile anatomice ale fiecărui pacient. După efectuarea măsurătorilor, computerul simulează imaginea tridimensională a genunchiului, apoi chirurgul face secțiunile virtual si alege cel mai bun unghi de corecție. Transpunerea în practică vine tot cu ajutorul aparaturii digitale. Pe baza măsurătorilor efectuate, se face o printare 3D a unor ghiduri care conțin informațiile de tăiere și care se potrivesc numai pe genunchiul pacientului respectiv.

O româncă a descoperit un implant ortopedic dizolvabil

A doua mare invenție este legată de implantarea robotică a protezelor de genunchi și șold. La ora actuală, dispunem de singurul robot din Europa Centrală și de Est (Mako) cu ajutorul căruia se obține cea mai mare precizie în efectuarea tranșelor osoase pe care urmează să se aplice proteza. Rezultatele imediate sunt încurajatoare, mulți pacienți afirmând că au articulație protezată, identică cu cea naturală.

V-ați specializat la Mayo Clinic, în Statele Unite. Povestiți-ne, vă rugăm, despre această experiență.

Într-adevăr, în anul 2000 am participat la un curs de specializare în artroscopie și artroplastia cu proteză totală de șold și genunchi la Mayo Clinic. A fost o experiență cu adevărat valoroasă și sunt mândru că am o specializare efectuată în cel de-al doilea cel mai bun spital de ortopedie din S.U.A. Am cunoscut și lucrat cu specialiști de la care am învățat foarte multe și cu care am împărtășit perspective ce au condus la abilitatea mea de a trata un pacient în mod eficient, performant – lucru pentru care le sunt recunoscător. Momentul a fost foarte bun pentru că eu veneam tocmai de pe băncile școlii românești și am realizat acolo drumul pe care trebuie să o iau. A fost o experiență care mi-a schimbat în totalitate abordarea și munca cu pacientul.

Sunteți printre puținii medici din România care efectuează tehnica artroscopică AMIC. Despre ce este vorba, mai exact?

Tehnica artroscopică AMIC (Autologous Matrix-Induced Chondrogenesis) este o metodă minim-invazivă, efectuată printr-o singură intervenție, indicată în cazul pacienților tineri, sub 55 de ani. Metoda are la bază principiile medicinei regenerative și presupune reconstrucția cartilajului în mod biologic, printr-o singură intervenție, utilizând resurse proprii ale organismului și anume celule stem pluripotente. Astfel, se întârzie dezvoltarea artrozei, care invariabil va duce la necesitatea implantării unei proteze de genunchi. Obiectivul unei astfel de intervenții este restaurarea funcției articulației cu dispariția durerii, astfel încât pacientul să-și poată relua în timp atât activitățile zilnice, cât și pe cele sportive.

Tehnologia în domeniul dumneavoastră de activitate este vitală, însă ea nu poate înlocui chirurgul. Cum va arăta, din punctul dumneavoastră de vedere, ortopedia viitorului?

Inovația în procedurile și tehnologiile aferente chirurgiei moderne sunt importante pentru progresul continuu al ortopediei și al medicinei, în general. Chirurgii au o responsabilitate și o obligație față de pacienți de a le oferi soluții de tratament sigure și eficiente, de aceea consider că este imperios necesar să fim mereu conectați la cele mai noi descoperiri științifice și tehnologice, incluzând aici beneficiile, dar și riscurile acestor intervenții chirurgicale. Consider că ortopedia viitorului se întâmplă acum – de-a lungul ultimilor ani, am înregistrat rezultate incredibile, la care nu am fi ajuns dacă nu am fi avut acces la tehnologii de ultimă generație, care să revoluționeze de-a dreptul procesul de îngrijire al pacienților.

Chirurgia se va baza pe o precizie maximă, adaptată anatomiei fiecărui pacient în parte, iar echipele vor fi formate din ortoped, robot și inginer. La ora actuală, după cum spuneam, suntem singurul centru în care se realizează implantarea robotică a protezeleor de șold și genunchi. De asemenea, cred că medicina se va duce mult și în zona de prevenție, iar medicina regenerativă, adică terapiile cu celule stem, se vor afla și ele la baza ortopediei viitorului.

Ce intervenții realizați cel mai des?

Cel mai des, efectuez intervențiile de protezare ale genunchiului, șoldului și mai rar, la nivelul umărului. În ultimii ani, am efectuat din ce în ce mai multe intervenții de revizie a protezelor, adică de schimbare a celor care s-au deteriorat din diferite motive. De asemenea, efectuez intervenții variate de prezervare a articulației genunchiului și întârziere a artrozei, amintind osteotomia personalizată de genunchi. Un alt capitol important din practica mea este traumatologia sportivă și aici putem vorbi despre tehnici de reconstrucție a ligamentelor, tehnici de refacere ale meniscului sau cartilajului articular. Nu în ultimul rând, fracturile ocupă și ele un rol în activitatea curentă.

Ce presupune protezarea articulară și când este nevoie de ea?

Artroza este o boală care constă în pierderea cartilajului articular de la nivelul genunchiului sau șoldului, dar este posibilă – mai rar, ce-i drept – și în cazul altor articulații. Pierderea este lentă, progresivă și se petrece în ani de zile. Boala artrozică la nivelul genunchiului sau șoldului este o boală care evoluează în stadii. În ultimul stadiu, singura soluție este protezarea articulară despre care deja foarte multă lume a auzit. Dacă tragem o axă imaginară de la nivelul șoldului către genunchi și glezne, toate cele trei articulații se află pe o linie. Orice deviere a acesteia poartă denumirea de anomalie a axei mecanice a piciorului.

Când genunchii sunt suprasolicitați excentric, presiunea de la nivelul cartilajului articular nu mai este o presiune uniformă și este concentrată foarte mult pe partea din interior a genunchiului, în concavitatea curburii. Prin presiunea aceasta concentrată foarte mult la interior, cartilajul începe să sufere, să se fisureze, pentru ca ulterior să dispară. Așa apare artroza. Protezarea presupune înlocuirea suprafeței articulare măcinate cu o articulație nouă de metal sau ceramică pe polietilenă (un plastic extrem de dur care este echivalentul cartilajului articular).

Prin protezare dispar durerile, crește mobilitatea articulației și se îndreaptă piciorul. Deși pare simplu, dacă această intervenție nu este extrem de precisă și efectuată cu implanturi de cea mai bună calitate, atunci rezultatul în timp nu va fi cel dorit de medic și pacient.

Mai țineți minte numărul de intervenții realizate de-a lungul anilor?

Recunosc că nu am ținut socoteala intervențiilor realizate de-a lungul carierei mele, însă pot aproxima că, împreună cu o echipă multidisciplinară, efectuez peste 500 de intervenții pe an. Totodată, consider că este mult mai importantă rata de succes a intervențiilor decât numărul lor. În ceea ce ne privește, pot spune cu mândrie că pentru mine și echipa mea, rata de succes este foarte mare. O statistică mai amănunțită am ținut-o la intervențiile de protezare a genunchiului și șoldului, deoarece au făcut obiectul mai multor prezentări științifice și pot spune că am efectuat peste 4.000 de intervenții de protezare în cei 25 de ani de experiență ortopedică.

Ce ne puteți spune despre medicina regenerativă a cartilajului?

Medicina regenerativă, alături de chirurgia de prezervare a articulației genunchiului, reprezintă o mare speranță în lupta cu artroza. Știm că defectele apărute pe cartilajul articular nu se mai repară de către organism și tocmai aici intervine medicina regenerativă. Atât timp cât leziunile sunt descoperite la timp și nu s-a instalat artroza, folosind o serie de membrane tridimensionale de colagen, se poate forța organismul să sintetizeze cartilaj articular și să repare aceste defecte.

Tehnica se poate folosi la persoane de până la 55 ani care se adresează din vreme medicului și la care artroza nu este în ultimul stadiu. Această tehnică se poate efectua artroscopic, adică cu ajutorul camerei de luat vederi, sau clasic, atunci când defectele sunt foarte mari. De regulă, ea se poate combina și cu tehnicile de prezervare a articulației genunchiului și aici aș aminti de osteotomia personalizată de genunchi. Aceasta este o tehnică revoluționară care realizează corecția mecanică a axului piciorului și se folosește la acei pacienți care au genunchii curbați (sub forma unor paranteze, așa-zișii genunchi de fotbalist).

Boala Legg-Calvé-Perthes

Surgical Review Corporation din Statele Unite ale Americii v-a oferit acreditarea Chirurg de Excelență. Ce înseamnă această distincție pentru cariera dumneavoastră?

Chirurgia de Excelență este cea mai înaltă treaptă a chirurgiei, care implică un grad ridicat de complexitate a intervențiilor realizate. Faptul că am obținut această acreditare din partea unei autorități în domeniu precum Surgical Review Corporation este o adevărată onoare pentru mine – și pentru orice chirurg. Însă, o astfel de distincție le oferă și pacienților garanția că medicul cu care lucrează pentru vindecarea afecțiunilor care i-au adus la noi în spital este specialistul de care au nevoie în acele momente. Iar pentru mine asta este foarte important, ca pacientul să aibă încredere totală în chirurg.

Ce s-a întâmplat în această pandemie cu durerile osteo-articulare? Au amânat pacienții vizita la medic?

La începutul pandemiei, pacienții care aveau indicație de protezare a genunchiului și șoldului, au amânat aceste intervenții conform recomandărilor. Inițial, autoritățile au considerat că nu sunt urgențe și că pacienții pot gestiona fără probleme această situație. Spre surprinderea noastră, lucrurile au stat exact invers. Am observat ca durerile s-au intensificat și au devenit permanente, inclusiv nocturn, trezind astfel pacientul din somn. Mulți pacienți au acuzat o oboseală prelungită din cauza faptului că durerile îi trezeau.

Ulterior, prin faptul că articulațiile nu au mai fost folosite, acestea au dezvoltat redoare, adică s-au înțepenit. Articulațiile, și așa bolnave și afectate de artroză, și-au pierdut mobilitatea și pacienții au avut probleme legate de imposibilitatea îngrijirii personale, astfel că s-a dezvoltat un handicap locomotor extrem de important. Aș aminti aici, spre exemplu, pacienții cu coxartroză avansată care nu se mai pot încălța singuri sau care nu mai pot intra în cada de baie. Toate aceste modificări ale somnului și îngrijirii personale au antrenat dezvoltarea unor sindroame depresive, care bineînțeles că au fost accentuate de psihoza și incertitudinea create de această pandemie.

Mulți pacienți au cerut de urgență intervenția chirurgicală de protezare deoarece durerile s-au intensificat și nu au mai fost calmate de medicamente. Astfel, am observat și un consum exagerat de calmante și antiinflamatoare, care a determinat apariția unor reacții adverse medicamentoase.

Care considerați că este cea mai mare realizare profesională a dumneavoastră?

Am punctat de-a lungul acestui interviu o serie de realizări și aspecte de care sunt mândru și pentru care sunt recunoscător. Însă, sunt un om care privește mereu spre viitor, curios în ceea ce privește noutățile din domeniul meu de activitate. Astfel, cred că cea mai mare realizare a mea, din punct de vedere profesional, este suma acestora: intervențiile în premieră pentru România, specializările și acreditările obținute, cursurile urmate și predate – toate acestea au fost cărămizile care au dus la clădirea chirurgiei de excelență pe care o practic azi.

„Chirurgia genunchiului este extrem de complexă. Aici putem vorbi de la multiple tipuri și variante ale protezării genunchiului, la chirurgia de prezervare a articulației cum ar fi osteotomia, și în final tehnicile artroscopice care se adresează reconstrucției ligamentelor, salvării meniscului sau refacerii cartilajului articular.”