Discipline umaniste modelatoare ale caracterului umanitar al farmacistului

Rezumat
Intre disciplinele fundamentale si disciplinele de specialitate din Curricula universitara pentru pregatirea farmacistului, Istoria farmaciei, ca disciplina umanista, realizeaza interdisciplinaritatea intre disciplinele tehnice si acest tip de discipline (umaniste), ceea ce contribuie la modelare de caractere, asa cum sustin specialistii in educatie si cum am publicat in cartea noastra (1, 2).
In lucrarea de fata (si in cele care vor continua in numerele viitoare), publicam perceptia studentilor anului III de studii universitare, Facultatea de Farmacie din Bucuresti, asupra disciplinei optionale de Istoria Farmaciei, prevazuta in planurile de invatamant. 
Cuvinte cheie: istoria farmaciei, invatamant, modelare caracter umanist.

Asa cum am mentionat in lucrarea recent publicata („Istoria Farmaciei, Comparatii si schite de curs pentru studenti” – foto), specialistii in educatie atrag atentia asupra unilateralizarii si necesitatii interdisciplinaritatii in invatamantul tehnic, precizand: „Pentru a preveni pericolul unilateralizarii, trebuie sa se realizeze o mai accentuata intrepatrundere si corelare a disciplinelor umaniste cu cele ale stiintelor exacte si tehnice, sub semnul interdisciplinaritatii. De exemplu, invatamantul tehnic poate si trebuie sa-si reconsidere programul instruirii, pe baza reconcilierii culturii stiintifice si tehnice cu cea umanista; pe langa disciplinele de profil (…), discipline ca: filozofia stiintei, istoria culturii universale si romanesti, istoria stiintei si tehnicii, au o mare valoare informativa, generatoare de atitudini si convingeri care exprima dragostea si respectul pentru munca productiva, pentru munca creatoare, pentru om”.
Farmacistul a fost si este creator si producator de medicamente. In juramantul profesional si in Codul Deontologic al farmacistilor este inscrisa indatorirea de a manifesta respect fata de oameni in suferinta, de a-i ajuta in vindecarea bolilor, chiar de la primele acte juridice deontologice ale farmacistilor, din secolele al XII-lea si al XIII-lea in Europa. Necesitatea interdisciplinaritatii se impune intr-un grad mai mare in procesul de pregatire a farmacistului pentru profesia sa, cu o puternica amprenta social-umana.

In calitate de cadru de predare a Istoriei farmaciei in invatamantul universitar, de trei ani, solocit studentilor la sfarsitul cursului sa raspunda la o intrebare: Cum a fost influentata personalitatea mea (a studentului) in urma audierii cursurilor de Istoria Farmaciei?

Reproducem cateva raspunsuri revelatoare privind influenta cursurilor de istoria farmaciei asupra personalitatii studentilor Facultatii de Farmacie din Bucuresti, anul III 2009/2010, precum si modelarea caracterului umanitar-stiintific al viitorilor farmacisti:

• „Istoria framaciei este o piesa foarte importanta in farmacie si o piesa mai importanta in cultura mea generala” (Aoun Lina).
• „O cale de descoperire a statutului de «farmacist» din vremurile de odinioara. Dulapurile ticsite de recipiente farmaceutice (din ceramica, portelan, lemn), balantele farmaceutice, documentele vechi sunt o adevarata poarta spre oficina medievala de altadata, oferind senzatia ca te poti intalni oricand cu un aristocrat iesind de acolo in graba sa ajunga acasa cu sticluta de «doftorii». Toate acele obiecte m-au luminat spiritual prin pasiunea si originalitatea pe care le cuprind…”(Apostol Adelina-Ana).
• „Existenta muzeelor farmaceutice o datoram iubitorilor profesiei de farmacist, si datorita cursurilor am cunoscut activitatea marilor farmacisti. Cursurile, ca si vizita la muzeu, mi-au deschis apetitul spre cunoasterea istoriei farmaciei… Din pacate, acest curs s-a desfasurat la sfarsitul tuturor cursurilor…dar, cu toata oboseala celor 8 ore, am aflat lucruri care mi-au imbogatit cultura generala” (Georgiana Candrea).
• „Istoria Farmaciei e, fara indoiala, o fantana vesnic nesecata pentru cei ce sunt arheologi din fire, pentru cei ce neincetat se intreaba, cerceteaza, au o curiozitate aparte si fac intotdeauna lucrurile deplin, privesc in ansamblu si nu incep cu varful piramidei, ci pun baze solide pentru a obtine realizari durabile. Istoria este una dintre cele doua scantei ce mi-au indreptat calea, prima ramanand chimia… Istoria Farmaciei mi-a aratat ce inseamna sa pui pasiune, munca, vointa si determinare in ceea ce faci… poti aduce pe lume lucruri nebanuit de importante. Poti salva sau ucide cu doar cateva miligrame, poti lumina sau poti intuneca privirea unui pacient cu marimea stiintei tale, iar noi, in calitate de «pacienti» ai Catedrei de Istoria Farmaciei, am fost luminati si salvati de cateva miligrame de istorie. Am invatat ca nu numai ce faci sau cum faci e important, ci si cat de bine, de profesionist si dedicat esti. Asadar, multumesc pentru lectia de viata, devotament, conduita si dedicare pe care am primit-o. Uneori, e o reala placere sa inveti. Multumesc!” (Chelaru Mihaela Ruxandra).
• „Este impresionant modul in care din niste lucruri simple s-a dezvoltat o stiinta atat de complexa. Cunoasterea evolutiei acestei profesii m-a facut sa inteleg rolul farmacistului si al farmaciei in societate. Pe baza informatiei acumulate voi incerca sa explic si altora ceea ce-l face pe farmacist deosebit printre celelalte cadre medicale. Ceea ce m-a atras cel mai mult au fost juramintele depuse si evolutia acestora. Cu toate ca gradul de dezvoltare era mult mai scazut, adevaratii medici si farmacisti au stiut sa respecte juramantul si sa faca tot ce le era in putere pentru a ajuta pe cei in suferinta. Acestia vor reprezenta un model pentru mine in viitoarea cariera de farmacist” (Chiriac Elena-Roxana).
• „A intarit legatura mea cu profesia de farmacist… sa cunosc arta vindecarii, sa inteleg ca medicina si farmacia sunt doua profesii surori in cadrul carora medicul si farmacistul pun sanatatea mai presus de orice. Am inteles, gratie Istoriei farmaciei, ca aspectele deontologice sunt definitorii in profesia de farmacist, ca imbogatirea permanenta a cunostintelor in materie profesionala trebuie sa fie o preocupare majora. Ma simt atras de orice publicatie care vorbeste despre istoricul profesiei de farmacist, de publicatii care evoca figuri de farmacisti romani si nu numai” (Dumitrascu Paul).
• „Abordarea acestui curs a insemnat descoperirea a ceea ce este de fapt farmacistul, in toata esenta sa. Este o persoana care cauta necontenit metode de ajutor pentru semeni si de a face din slujba sa o cale de acces intre medicamente si oameni, prin diverse mijloace (atat economice, cat si stiintifice). Vorbindu-ni-se despre alchimie, am redescoperit perioada in care a inceput sa imi placa cu adevarat chimia si in care eram pasionat de lumea Evului Mediu si a Renasterii, in care fenomenele chimice incepeau sa fie observate si explicate empiric, evidentiind intrebari pe care orice incepator in stiinta chimiei le are frecvent… Acest curs mi-a deschis ochii asupra a ceea ce a insemnat si a ceea ce inseamna farmacistul in diverse civilizatii, incluzand aici si civilizatia moderna. Am acum convingerea ca am gasit un punct de plecare in viitoarea mea profesie si ca am regasit motivatiile care m-au adus la aceasta facultate in primul rand” (Cojocaru Mihai).
• „Consider ca acest optional intitulat Istoria farmaciei a avut un rol foarte important printre celelalte materii ale noastre, deoarece ne-a adus informatii pentru cultura noastra generala, si mai ales de specialitate referitoare la dezvoltarea, aparitia si evolutia farmaciilor din intreaga lume si din tara, precum si despre norme si formalitati care au existat si exista astazi in farmacii. Ca viitori farmacisti, pe langa notiunile de specialitate pe care le invatam, este bine sa cunoastem si alte informatii, cum au fost cele prezentate in acest curs optional, care contribuie la formarea culturii noastre profesionale ca farmacisti si ca viitori intelectuali” (Coman Gabriel).
• „Istoria farmaciei este o disciplina care ne apropie de munca si staruinta prin care s-au pus bazele farmaciei, cunoasterea descoperirilor care s-au facut prin intelepciunea si daruirea oamenilor, a farmacistilor, care au reusit din nimic sa creeze tot si tot mai mult. Consider ca acest curs s-a tinut cu foarte multa daruire… Laboratorul, obiectele si mobilierul ne-au aratat evolutia farmaciei, dar si nostalgia pentru acele vremuri, mai simple, dar totodata cu o deosebita importanta din punct de vedere terapeutic… Consider ca acest curs mi-a adus un plus, atat ca viitor farmacist, cat si ca spiritualitate si cultura” (Ivascu Anca).

Bibliografie:
1.    Ana Carata – Istoria Farmaciei – Comparatii si schite de curs pentru studenti, Ed. Tipo, Tehnoplast, Bucuresti, 2010, 4, (204 p.);
2.    Elena Macavei – O exigenta a educatiei: Noul caracter social-uman – Forum, 1987, nr.10, p.29.

 Prof. Dr. Farm. Ana Carata,
Presedinte SRIF