FARMACIA ȘI CATASTROFA PALESTINIANĂ

Farmacist ABUSEREYA Anan, membru titular (SRIF)

Rezumat:

Prosperitatea care a cunoscut-o Palestina în ultimele două secole a luat amploare în anii ’30 ai secolului trecut. O astfel de evoluție s-a reflectat în calitatea serviciilor medicale oferite populației palestiniene din orașe. Totuși, în 1948, Catastrofa a dezrădăcinat cele mai multe dintre aceste realizări ale creșterii revoluționare în domeniile economic, industrial și cultural. Numai câteva unități, printre care și care farmacia Al-Kamal, au rămas deschise, atestând ceea ce a fost odată „Parisul lumii arabe”.

Cuvinte-cheie: farmacie, Palestina, Catastrofă

Abstract:

The flourishing Palestine witnessed during the past two centuries gained its momentum during the 30’s of the 20th century. Such an evolution was reflected in the quality of medical services provided for the Palestinian population in the cities. However, in 1948, the Catastrophe uprooted almost everything that had been previously established by the revolutionary economic, industrial and cultural growth. Only a few establishments, one of which is Al-Kamal pharmacy, remained open, attesting what was once “the Paris of the Arab world”.

Keywords: pharmacy, Palestine, catastrophe

Situată în inima Orientului Mijlociu, la capătul estic al Mării Mediterane, Palestina a reprezentat un important centru comercial și cultural care, de-a lungul secolelor, a unit Asia cu Africa și cu Europa.

1. Harta Palestinei, 1899.

Cele mai mari orașe din Palestina, datorită poziției litorale a lor, au avut o evoluție semnificativă la sfârșitul secolului XIX. Astfel, citricele palestiniene au fost exportate din Jafa și Haifa către țările arabe, dar și către cele europene. Cărțile de referință atestă faptul că, începând cu anul 1865, portocalele de Jafa au devenit cunoscute și larg comercializate în Berlin, Londra și Paris. În anul 1947, exporturile de portocale către țările europene au depășit 1,5 milioane de cutii. După Primul Război Mondial, Palestina a devenit o atracție pentru lucrătorii din zecile de țări arabe și străine, care au profitat de salarii mult mai mari decât cele oferite în țările lor.

Din punct de vedere industrial, fabricile din Palestina nu au asigurat doar nevoile locale pentru diverse produse; de fapt, piețele arabe importau mărfuri din Țara Sfântă, cum ar fi tutunul prelucrat în fabrica Qaraman din Haifa, cea mai mare fabrică de tutun din întreaga lume arabă, cu o capacitate de producție de peste 1 milion de țigări pe zi. Datorită prosperităƫii economice a Palestinei, sub dominație britanică, Jafa a devenit cunoscută drept „Parisul lumii arabe”. „Parisul palestinian”, ca și celelalte orașe din țară, a adăpostit comunități străine și le-a acordat drepturi egale. Astăzi, colecțiile personale care aparțin familiilor rusești, precum și alte etnii, arată modul în care aceste comunități au fost integrate în societatea palestiniană și legăturile puternice pe care le-au stabilit cu proprietarii de teren.

2. Prietenele Ikram Al-Buderi și Margaret Donabedian cântă la pian la școala lor din Ramallah, 1940.

Pe lângă frumusețea țării, importanța religioasă a Palestinei, atât pentru credințele avraamice, precum și pentru cele non avraamice, a încurajat turismul religios și pelerinajul. Rețelele de transport public, inclusiv liniile de tren care legau diferitele orașe palestiniene cu capitalele arabe, au ajutat oamenii să călătorească spre și dinspre țară în mod liber. Cetățenii palestinieni obișnuiau să își petreacă timpul liber în Beirut, drumul cu mașina din Jaja fiind de doar 2 ore.

În ceea ce privește grupurile religioase, Palestina a reprezentant adăpostul pentru 4 credințe principale și pentru alte minorități care se bucurau de libertate religioasă. Un filmuleț din 1896, capturat de frații Lumière, este una dintre cele mai vechi dovezi vizuale care documentează armonia religioasă a societății palestiniene.

3. Pelerinaj Samaritan pe muntele Garizim din Palestina, 1920.

4. Biserica românească de la Ierusalim, 1940.

Printre cărțile scrise în limba română despre Țara Sfântă și poporul palestinian, în secolele XIX-XX, se numără: Palestina Modernă (G. Rașcu, 1938), Călătorii în Palestina și Egipt (D. Bolintineanu, 1856), Palestina − Proză și Versuri (I. Popescu, 1930) și altele.

5. O pagină din Palestina Modernă, G. Rașcu. Titlul imaginii este Haifa.

Fahri Jdai, farmacistul jafan în vârstă de 87 de ani, povestea adesea cu mândrie de dragostea lui, Jafa. El își aduce aminte de liceul în care a studiat și de biblioteca imensă a acestuia, cu cele 5 000 de cărți, de cele 5 licee din zona unde a locuit, de Facultatea Ortodoxă din Jafa, de cluburile sociale, culturale, sportive și politice pe care le frecventa în tinerețe, precum și de nenumăratele cinematografe din orașul lui natal.

6. Portul Jafa, 1930.

Fahri Jdai și-a terminat studiile la Facultatea Americană din Beirut, în 1949, și după 2 ani de încercări nereușite, a ajuns înapoi în Jafa. Catastrofa palestiniană din 1948 a condus la o populație de aproape un milion de refugiați palestinieni lipsiți de dreptul de întoarcere acasă; pe parcursul unui an de zile, tânărul Jdai, străin și neajutorat în Liban, a așteptat scrisorile familiei sale din Jafa, însă cei dragi lui au fost uciși, cel mai sigur.

7. Farmacistul Fahri Jdai (1926-2014)

Scrisoarea mult așteptată a ajuns în cele din urmă; după primirea acesteia, dorul de întoarcere a fost și mai intens în inima lui Jdai, iar după comunicări și coordonări lungi cu Crucea Roșie, organizația a obținut un permis de reuniune tânărului farmacist − ultimul permis de reuniune oferit unui refugiat palestinian. În anii ’20, serviciile medicale din Jafa, pentru cei 80.000 de cetățeni, erau asigurate de către 6 spitale și de zeci de farmacii. Majoritatea acestor unități au fost distruse în 1948; Farmacia Al-Halabi, cea mai veche farmacie din Jafa, a fost închisă, iar farmacistul proprietar a fost expulzat împreună cu familia în Liban. Farmacia germană, cea mai mare farmacie din Jafa, care a servit ca o policlinică de urgențe, a fost și ea închisă forțat în același an; personalul farmaciei a fost expulzat în Siria.

8. Laborator de analize din incinta Spitalului Domnului Doctor Fuad Al-Dajani, 1935.

Unul dintre cei mai cunoscuți medici arabi ai secolului trecut a fost domnul doctor Fuad Al-Dajani, chirurg, care și-a terminat studiile în domeniul medical în 1926, în Regatul Unit. Acesta a fost fondatorul celui mai modern spital din Orientul Mijlociu, Spitalul Al-Dajani din Jafa. Spitalul a fost jefuit în 1948.

9. Concert la cinematograful Al-Hamra din Jafa, 1937.

Încă din timpul Imperiului Otoman, Farmacia Al-Kamal (Perfecțiunea) a oferit asistență medicală populației orașului, iar din anul 1924, activitatea acesteia a fost preluată de către farmacistul palestinian de religie creștină, Iusef Jdai. Jdai a terminat studiile în Istanbul în 1911, iar după izbucnirea războiului din 1948, acesta a dorit să părăsească țara, ca restul jafenilor, însă dragostea pe care o avea pentru Al-Kamal nu l-a lasat să o facă.

10. Refugiați palestinieni, 1948.

Fahri își aduce aminte cât de trist era la întoarcerea sa în 1950, văzând cum Jafa era complet transformată; în anul 1948, cei 90.000-100.000 de cetățeni care locuiau în Jafa au devenit refugiați și numai 3200 de palestinieni au rămas în oraș.

Familia Damiane, cu care a crescut Fahri în cartierul Al-Ajami, a plecat din țară de teama de a nu fi masacrată; se părea că dintr-odată familia Jdai era singură și străină în propriul ei oraș.

11. Biroul Afacerilor Sociale din Jafa „Al-Saraia” a fost transformat în mormane de moloz în urma unui atac yionist în 1948.

În ciuda tuturor dificultăților, ușa Farmaciei Al-Kamal a rămas deschisă pentru pacienți până în ziua de azi. După decesul farmacistului Iusef Jdai, fiul acestuia, Fahri, a continuat să ofere serviciile farmaceutice către public. Nepotul lui Jdai, în vârstă de 29 ani, și-a terminat studiile în domeniul farmaceutic în Liverpool din Marea Britanie și a continuat activitățile bunicului și tatălui său.

12. Intrarea farmaciei Al-Kamal din Jafa.

13. Oficina farmaciei a rămas neschimbată de la înființarea farmaciei.

Concluzii

Palestina a cunoscut o evoluție semnificativă înainte de sfârșitul Dominației Otomane. Jafa a devenit capitala economică și culturală a Țării Sfinte, cu sistem sanitar modern, reprezentat de 6 spitale și de zeci de farmacii. Printre puținele unități sanitare care a supraviețuit catastrofei palestiniane se numeră Al–Kamal; aceasta este una dintre cele mai vechi farmacii din Palestina, iar oficina acesteia a rămas neschimbată încă din timpul otomanilor.

Bibliografie selectivă:

• Asasinarea Orașului, film documentar produs de Al-Jazeera, 2011.
• Mărturia lui Fahri Jdai, interviu (98 minute) înregistrat de Zochrot.
• Moștenirea Arabă: Farmacia Al-Kamal din Centrul Jafei, reportaj Al-Jazeera, 2008.
• Wadi’ Awawda, Jafa − Parfumul Palestinei Cel veșnic; ziarul Al-Quds Al-Arabi, 2016.
• Ali Badwan, Farmacia Abu Laban de la Jafa la Damasc; ziarul Al-Waqe’, 2012.
• http://www.palestineremembered.com/.
• Wadi’ Awawda, Farmacia Al-Kamal din Jafa − Moștenirea Generaților și o Comoară a Miresei Palestinei; Al-Jazeera, 2006.
• Decesul lui Fahri Jdai − Ultimul Fondator al Organizației Pământului, Agenția Presei Palestiniene SAFA, 2014.
• xxx, Familii și Personalități din Jafa și Împrejurimi, 2006, p. 277 din 384.
• http://fototecaortodoxiei.ro/.
• Povestea Unui Oraș − Jafa, Mireasă Palestinei; film documentar produs de Al-Arz, 2011.
• Reportaj despre Jafa, Ruya TV, 2011.
• Walid Khalidi, O Istorie Fotografică a Poporului Palestinian 1876-1948, 1984.
• https://images.google.com/.