Efectele consumului moderat de bere asupra sănătăţii

Rezumat:

Berea este o băutură consumată din zorii omenirii. Ea se bucură de mare popularitate și astăzi, de aceea efectele consumului au atras atenția oamenilor de știință. Numeroase studii din ultimele decenii au urmărit acțiunea berii sau a unor ingrediente ale acesteia asupra metabolismului uman. S-au înregistrat efecte pozitive datorate atât alcoolului, cât și unor substanțe bioactive originare în materia primă, dar aceste efecte au fost evidente exclusiv în condițiile unui consum moderat.

Cuvinte-cheie: bere, consum moderat, boală cardiovasculară, alcool

Abstract:

Beer is a beverage consumed from the dawn of humankind. It is still very popular today, so its effects are of interest for scientists. Numerous studies from the last decades targeted the action of beer as a whole or of some of its ingredients on human metabolism. There have been noticed positives effects, due to alcohol or to some bioactive substances originating in its basic ingredients, but all of them were present only when beer was consumed in moderation.

Keywords: beer, moderate drinking, cardiovascular disease, alcohol

Dintre atâtea alimente și băuturi ingerate de om zilnic, poate părea paradoxal faptul că berea s-a bucurat și se bucură de atâta atenție din partea comunității știintifice. Motivul este însă simplu: ne aflăm în fața unei băuturi extrem de populare. Fiind consumată peste tot și în cantități din ce în ce mai mari, este clar că impactul ei asupra organismului uman este cu mult mai important din punct de vedere al sănătății publice, în comparație cu efectele, să spunem, ale unui fruct exotic bogat în antioxidanți. Studii de ingestie arată că berea este consumată din ce în ce mai mult chiar și în țări din sudul Europei, unde a luat adesea locul vinului. Unii cercetători o includ deja în contextul modelului de „alimentație mediteraneană”. În consecință, e mai important ca cercetarea să se orienteze către astfel de alimente populare, deoarece a le evalua plusurile și minusurile poate avea drept consecință punerea la punct de măsuri ce vor fi urmate de efecte consistente.

Berea și aparatul cardiovascular

În primul rând, ar fi de notat că o parte din efectele pozitive ale berii se datorează alcoolului etilic, chiar dacă acesta nu depășește 8% în bere, iar valoarea obișnuită într-o bere lager este de aproximativ 4,5%. Se știe de decenii bune că un consum mic-moderat de alcool etilic este corelat cu un risc relativ mai mic pentru cardiopatie ischemică, în comparație cu absența consumului sau cu consumul exagerat. Practic, în doze mici, alcoolul este cardioprotector, pe când în doze mari devine un agent agresiv cunoscut al aparatului cardiovascular (1). Probleme serioase, cum este cardiomiopatia alcoolică, nu se constată decât la doze mari, toxice, iar nu la consumul curent de 1-2 pahare de bere pe zi.

Studii mai noi (2,3) arată însă că și berea fără alcool ar avea efecte pozitive asupra verigilor etiopatogenice implicate în afectarea cardiovasculară (scăderea mediatorilor inflamației, creșterea numărului de celule progenitoare), probabil prin intermediul xantohumolului, un component al hameiului.

Explicațiile efectului pozitiv cardiovascular pot fi urmatoarele: creșterea HDL, sensibilitatea îmbunătățită la insulină, scăderea fibrinogenului, reducerea mediatorilor pro-inflamatori.

Berea și diabetul

Consumul moderat de bere poate avea efecte pozitive și în cazul reducerii riscului de diabet de tip 2. Și aici, nivelul mic de alcool din bere pare a fi cauza, iar studiile populaționale au dus la elaborarea unei curbe în „J” similară celei din cazul bolilor cardiovasculare, atunci când au asociat consumul de alcool și riscul apariției diabetului de tip 2. Astfel, dacă se compară consumatorii moderați (24 g alcool pe zi) cu cei care nu consumă deloc alcool, primii au un risc relativ mediu mai mic cu 30% de a face diabet, în comparație cu a doua categorie. Când consumul de alcool crește însă, riscul devine egal sau chiar îl depășește pe cel al abstinenților (4,5). De remarcat că există diferențe între bărbați și femei, efectele protectoare fiind mai accentuate la femei decât la bărbați, probabil datorită tipului diferit de distribuție a grăsimii corporale (6) sau a metabolismului alcoolului, influențat de constelația hormonală a persoanei respective (7).

Explicațiile oferite de oamenii de știință au fost creșterea nivelului de adiponectină, creșterea nivelului de insulină determinată à jeun și a sensibilitătii la insulină, ameliorarea controlului glicemic și scăderea proceselor inflamatorii.

La persoanele cu diabet de tip 2 instalat, un consum moderat de bere poate avea ca efect scăderea riscului de cardiopatie coronariană (8), ca și a complicațiilor specifice: neuropatie, retinopatie, nefropatie (9).

Berea, sindromul metabolic, obezitatea

Tradițional, consumul de bere este asociat cu un spor ponderal important. Berea ar fi vinovată de o adipozitate (în special abdominală) excesivă, așa-zisa „burtă de bere” fiind deja un termen intrat în limbajul curent. Într-adevar, alcoolul aduce un număr important de calorii (1 g alcool etilic = 7,07 Kcal), iar un pahar de bere are tot atâtea calorii cât un pahar de suc natural de fructe, fără zahăr adăugat (per 100 ml = aproximativ 45 Kcal). Caloriile berii cumulează caloriile alcoolului și pe cele ale glucidelor conținute de aceasta. Obezitatea însă este o afecțiune complexă și cu foarte mulți factori determinanți. Este clar că un consum moderat de bere, în cadrul unui regim de viață sănătos, activ, nu va duce niciodată la apariția obezității, fie ea de ansamblu sau centrală (abdominală).

Dacă este să ne referim la sindromul metabolic, și aici relaţia dintre consumul de alcool şi riscul apariției acestuia poate fi reprezentată prin aceeași curbă „J”, cu risc redus asociat consumului scăzut de alcool şi risc mai mare asociat consumului excesiv de alcool (10,11). Este greu de discernut factorul determinant în acumularea țesutului adipos în exces, dar până la acest moment este limpede că nu există un singur factor și că „burta de bere” este doar un mit. (12)

Berea și sistemul nervos

Efectele consumului de băuturi alcoolice asupra activității sistemului nervos central sunt bine-cunoscute. Berea, datorită conținutului redus de alcool, produce efecte negative doar dacă sunt depășite limitele consumului moderat. Chiar și asa, consumul de bere cu alcool este complet interzis în cazul celor care conduc, operează mașini de precizie, urmează să participe la o competiție atletică de performanță, minorilor și femeilor în perioadele de maternitate și alăptare. Într-adevăr, efectele alcoolului asupra creierului în dezvoltare al fătului sau sugarului sunt problematice. De aceea, chiar dacă berea are puțin alcool, nu trebuie băută de femeia gravidă sau care alaptează (alcoolul este excretat în lapte).

În afara acestor circumstanțe însă, studii recente arată că un consum moderat de bere pare a avea efecte benefice asupra unor maladii ale sistemului nervos, asupra funcțiilor cognitive și a afectivității. Astfel, prin diminuarea riscului de boală cardiovasculară, aceleași verigi de acțiune pot ameliora și vascularizația la nivel cerebral. Așa se pot explica efecte precum scăderea deficitului cognitiv moderat asociat îmbătrânirii (13), a riscului de demență (aceeași curbă în „J”, între consum de alcool și riscul de demență), a celui de boală Parkinson (14).

Studiile în rândul populației au arătat că un consum de băuturi alcoolice poate crește riscul de dezvoltare a unor tipuri de cancer: mamar, colorectal, cancer de cap și gât, hepatic și esofagian (15). Pentru a preveni cancerul, e mai bine să nu se consume alcool. Este de notat totuși că cele mai multe cazuri de cancer din Europa legate de consumul de alcool apar în contextul unui consum zilnic a peste 24 g alcool în cazul bărbaților și peste 12 g de alcool în cazul femeilor (16), ceea ce explică parțial curba în formă de „J” dintre consumul de alcool și mortalitatea din orice cauză.

Pentru evitarea acestui risc, ca și pentru persoanele care nu au voie să consume deloc alcool, există alternativa berii fără alcool. Preparată prin metode similare berii obișnuite, ea are cantități nesemnificative de alcool sau acesta este complet absent. Pe lângă apă, ea aduce vitaminele grupului B, un nivel redus de fibre solubile, macro- şi microelemente (inclusiv mangan și seleniu) și polifenoli. Ultimii provin atât din malț (majoritari), cât și din hamei. Polifenolii, alături de acțiunea organoleptizantă a berii (dau culoare, gust, aromă), pot acționa ca antioxidanți.

Alte efecte

Diferite alte cercetări au abordat alte aspecte asociate consumului moderat de bere (profilaxia litiazei renale și biliare, a osteoporozei, stimularea imunității, diminuarea riscului de artrită reumatoidă), dar rezultatele sunt mixte și trebuie așteptat ca studii viitoare să aducă lămuriri.

În concluzie, nu există alimente perfecte sau care să trateze boli. Alimentele și efectele lor trebuie judecate integrativ, în ansamblul stilului de viață, care cuprinde elemente precum dieta, activitatea fizică, managementul stresului etc. Berea este o băutură cu valențe pozitive, atât timp cât este consumată în cantități moderate. Nu este recomandat ca, în urma studiilor care au relevat efecte pozitive, să se înceapă a se consuma bere doar „pentru sănătate”. Dar dacă un individ consumă bere în mod responsabil, el trebuie să fie conștient de faptul că nivelurile moderate îi pot influența în mod pozitiv starea de sănătate.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

1. Corrao G, Rubbiati L, Bagnardi V et al. (2000). Alcohol and coronary heart disease: a meta-analysis. Addiction, 95(10):1505-1523.
2. Chiva-Blanch G, Condines X, Magraner E et al. (2014). The non-alcoholic fraction of beer increases stromal cell derived factor 1 and the number of circulating endothelial progenitor cells in high cardiovascular risk subjects: a randomized clinical trial. Atherosclerosis, 233(2):518-524.
3. Chiva-Blanch G, Magraner E, Condines X et al. (2015). Effects of alcohol and polyphenols from beer on atherosclerotic biomarkers in high cardiovascular risk men: a randomized feeding trial. Nutr Metab Cardiovasc Dis, 25(1):36-45.
4. Koppes LL, Dekker JM, Hendriks HF et al. (2005). Moderate alcohol consumption lowers the risk of type 2 diabetes: a meta-analysis of prospective observational studies. Diabetes Care, 28(3):719-725.
5. Baliunas DO, Taylor BJ, Irving H et al. (2009). Alcohol as a risk factor for type 2 diabetes: A systematic review and meta-analysis. Diabetes Care, 32(11):2123-2132.
6. Beulens JW, van der Schouw YT, Bergmann MM et al. (2012). Alcohol consumption and risk of type 2 diabetes in European men and women: influence of beverage type and body size: The EPIC-InterAct study. J Intern Med, 272(4):358-370.
7. Mumenthaler MS, Taylor JL, O’Hara R et al. (1999). Gender differences in moderate drinking effects. Alcohol Res Health, 23(1):55-64.
8. Beulens JW, Algra A, Soedamah-Muthu SS et al. (2010). Alcohol consumption and risk of recurrent cardiovascular events and mortality in patients with clinically manifest vascular disease and diabetes mellitus: the Second Manifestations of ARTerial (SMART) disease study. Atherosclerosis, 212(1):281-286.
9. Beulens JW, Kruidhof JS, Grobbee DE et al. (2008). Alcohol consumption and risk of microvascular complications in type 1 diabetes patients: the EURODIAB Prospective Complications Study. Diabetologia, 51(9):1631-1638.
10. Alkerwi A, Boutsen M, Vaillant M et al. (2009). Alcohol consumption and the prevalence of metabolic syndrome: a meta-analysis of observational studies. Atherosclerosis, 204(2):624-635.
11. Sun K, Ren M, Liu D et al. (2014). Alcohol consumption and risk of metabolic syndrome: a meta-analysis of prospective studies. Clin Nutr, 33(4):596-602.
12. Sluik D, Bezemer R, Sierksma A et al. (2015). Alcoholic beverage preference and dietary habits: a systematic literature review. Crit Rev Food Sci Nutr, Epub.
13. Neafsey EJ şi Collins MA (2011). Moderate alcohol consumption and cognitive risk. Neuropsychiatr Dis Treat, 7:465-484.
14. Zhang D, Jiang H, Xie J (2014). Alcohol intake and risk of Parkinson’s disease: a meta-analysis of observational studies. Mov Disord, 29(6):819-822.
15. Scoccianti C, Cecchini M, Anderson AS et al. (2015). European Code against Cancer 4th Edition: Alcohol drinking and cancer. Cancer Epidemiol, Epub.
16. Schütze M, Boeing H, Pischon T et al. (2011). Alcohol attributable burden of incidence of cancer in eight European countries based on results from prospective cohort study. BMJ, 342:d1584.

Conf. dr. Corina Zugravu

UMF „Carol Davila”, București