Indicatii dietetice in sprijinul unui organism sanatos

Conf. dr. Corina Zugravu, UMF „Carol Davila”, București

De cand speranta de viata a omului a crescut, importanta acordata alimentatiei si stilului de viata in general a devenit tot mai mare. Din pacate, desi cercetarea stiintifica a adus date foarte importante care sa vina in sprijinul anumitor directii in modificarea obiceiurilor alimentare, rezultatele concrete se lasa asteptate. Un exemplu in acest sens este SUA, tara unde o treime din populatie este supraponderala si o treime, obeza, in ciuda politicilor de sanatate publica aplicate in domeniu.

In SUA sunt elaborate o data la 5 ani ghiduri nutritionale pentru intreaga populatie, care au in obiectiv combaterea obiceiurilor nesanatoase, modalitati de corectare a greselilor si ameliorarea consecutiva a calitatii dietei. Intrebarea legitima pe care si-ar putea-o pune un european este de ce am urma ghidurile americane cand se pare ca eficienta lor este redusa. Realitatea este insa ca astfel de ghiduri sunt strict necesare si foarte utile. In fapt, nu se pune problema eficientei reduse sau a lipsei de corectitudine a ghidului. Ghidurile sunt realizate in acord cu cele mai noi rezultate ale studiilor stiintifice de profil si cu rezultatele unor studii populationale amanuntite. Este nevoie insa de un grad inalt de persuasiune la nivelul fiecarui membru al comunitatii, persuasiune realizata pe canale diverse (de la medicul de familie, pana la mass-media), pentru a se obtine si aplicarea in mod concret a elementelor care sunt descrise in ghiduri. Se stie ca modificarea obiceiurilor alimentare este extrem de greu de realizat. Un individ este mai degraba dispus sa se supuna unui tratament medicamentos, decat sa renunte la felurile de mancare favorite, fie ele si nesanatoase.

Si la finele anului 2010 a fost elaborat un astfel de ghid (1) si vom discuta in continuare ce aspecte principale sunt tratate si care sunt “lectiile de invatat” pentru cadrele medicale din tara noastra, informatiile si modul in care ele trebuie transmise fiecarui individ in parte. Ce ar fi de remarcat de la inceput este ca informatiile trebuie intotdeauna adaptate persoanei-tinta, nivelului sau educational si de intelegere. Exprimarile sofisticate sau prea stiintifice au drept consecinta o totala lipsa de eficienta a indicatiilor dietetice. Este bine de retinut ca indivizii mananca produse alimentare, nu substante nutritive, de a caror existenta este posibil nici sa nu fi auzit.

Indicatiile dietetice actuale au ca fundal ultimele decenii, in care numarul de indivizi supraponderali si obezi a crescut alarmant in intreaga lume, ca o consecinta a alimentatiei exagerate cantitativ si nepotrivite calitativ. Mai mult, acest fenomen este constatat si in randul copiilor, la care consecintele pe termen lung ale inadecvarii ponderale sunt enorme. Urmarile fenomenului de”Globezitate”, al epidemiei mondiale de obezitate (2) sunt cresterea spectaculoasa a cazurilor de diabet de tip 2, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de hipertensiune arteriala. Cazurile de pre-diabet si de pre-hipertensiune sunt si ele in crestere, chiar daca o buna parte scapa diagnosticarii, in lipsa unor manifestari clinice sugestive. Mai mult, se apreciaza ca unul din doi oameni vor dezvolta la un moment dat in cursul vietii o forma de cancer, in conditiile in care pentru anumite tipuri de neoplasme s-a dovedit stiintific existenta unor factori dietetici de risc (cancerele de endometru, san, colon, renal, de cavitate bucala, faringian, laringian si de esofag)

In ghidul elaborat la inceputul acestui an este lansata notiunea de “dieta totala”. Aceasta trebuie sa fie densa nutritional, echilibrata energetic si adecvata din punct de vedere al portiilor. Se pune accentul pe legume, fructe, cereale integrale. Se recomanda ca majoritare in dieta sa fie alimentele de origine vegetala: zarzavaturi, leguminoase uscate, fructe, produse pe baza de cereale nedecorticate, nuci, seminte. Se indica un consum crescut de peste si fructe de mare, si o moderatie accentuata la capitolul carne (chiar slaba), pasare, oua. Sunt de preferat lactatele cu un continut redus de grasime sau complet ecremate. Deoarece sunt dense energetic, dar sarace nutritional, este bine sa se scada pana la minimum grasimile solide si zaharurile. Si sarea trebuie adaugata in cantitati minime.

Pentru ca orice urma de confuzie in randul cititorului sa fie indepartata, ghidul are capitole separate, care clasifica alimentele sau nutrienti ce trebuie redusi si alimente sau nutrienti care trebuie consumati in cantitate mai mare.

1. Ce trebuie redus

Ghidul pune pe primul loc sarea, ceea ce reprezinta o prioritate si in Romania. Aportul zilnic trebuie redus sub valoarea de 2300 mg de sodiu pe zi (sub 6,6 g sare), echivalentul unei lingurite cu sare. Persoanele de peste 51 de ani sau cele cu hipertensiune, diabet sau boli renale cronice trebuie sa scada aportul sub 1500 mg. Indivizii sunt invatati sa adauge cat mai putina sare in timpul mesei si sa controleze etichetele produselor gata preparate. Din pacate, studiile arata ca o mare parte din sarea zilnica isi are originea in alimentele procesate, gata de consum, de aceea se impune un efort de reformulare din partea industriei alimentare (3-5).
Anumite lipide: pe primele locuri in categoria grasimilor nocive sunt trecute grasimile trans si cele partial hidrogenate. Ele sunt urmate de grasimile saturate, inclusiv de untura de cocos si de uleiul de palmier. Ele trebuie substituite cu uleiuri vegetale (de folosit la gatit in locul untului) si margarine moi. Surse excelente de acizi grasi mono si polinesaturati sunt uleiurile de rapita, in si masline.
Colesterolul ramane sub aceleasi restrictii, aportul zilnic maxim fiind de 300 mg. Probabil ca in viitor aceste recomandari se vor modifica, tinand seama de acumularea unui mare numar de date care arata ca legatura dintre colesterolul dietetic si cel plasmatic este relativa (6).
Bauturile indulcite si alcoolul: singura bautura recomandata este apa. Tinand seama de faptul ca bauturile racoritoare si energizantele aduc aproximativ 35 % din zaharurile zilnice, consumul lor trebuie drastic redus. In ceea ce priveste alcoolul, daca se consuma, acest lucru sa se faca moderat, ceea ce inseamna o portie pe zi pentru femei si doua, pentru barbati. O portie reprezinta 330 ml de bere sau 150 ml vin. Si trebuie reamintit ca 1 g de alcool aduce 7 calorii “goale”, care solicita in mod inutil echipamentele de detoxifiere ale organismului (in special cele hepatice).

2. Ce trebuie sporit

Fructele si legumele: Jumatate din portia din farfurie trebuie sa fie reprezentata de legume si fructe, dominand cele intens colorate (verzi inchis, rosii, portocalii). Aceste produse sunt sarace in calorii, sunt bogate in nutrienti adesea deficitari (acid folic, magneziu, fibre, vitaminele A, C si K) si previn bolile cronice cele mai grave (infarctul miocardic, accidente vasculare cerebrale, unele cancere).
Cerealele integrale: trebuie ca macar o jumatate din derivatele cerealiere din dieta sa fie integrale, sa contina atat pericarpul, cat si stratul aleuronic si germenele (taratele). Tinta este sa se consume minimum 90 de grame de astfel de cereale pe zi, deoarece ele aduc complexul vitaminic B, mai ales tiamina, riboflavina, niacina si acidul folic. Restul cerealelor este bine sa fie fortificate cu fier si vitamine B. In ghid, consumatorul este indrumat sa se orienteze atunci cand examineaza etichetele produselor la magazin. Urmatoarele cuvinte indica prezenta cerealelor integrale: bulgur, mei, hrisca, orz integral, orez salbatic, ovaz integral, grau integral. De interes este, alaturi de urmarirea ingredientelor si examinarea etichetelor nutritionale, care arata uneori aportul de fibre raportat la recomandari, pe 100 g sau per portie.
Nutrientii “neglijati”: se recomanda alegerea de alimente bogate in potasiu, fibre, calciu si vitamina D. O dieta bogata in potasiu scade tensiunea arteriala, evita formarea litiazei renale si osteoliza. Aportul de fibre trebuie sa fie de 25 g/zi pentru femei si 38, pentru barbati.
Proteinele: trebuie sa provina din surse cat mai diverse, inclusiv vegetale: soia, nuci, seminte. Carnea de pasare si mamifer pot fi inlocuite cu succes cu carnea de peste, deoarece proteinele de mamifer si pasare sunt adesea insotite de grasimi saturate, pe cand cele din peste vin impreuna cu acizi grasi omega 3, polinesaturati.
Alimentele de origine marina: desi se recomanda consumul acestui tip de alimente , exista date clarificate si revizuite care se adreseaza femeilor in perioada de maternitate. In perioada de graviditate si alaptare se va limita cantitatea de alimente marine la 250-350 g pe saptamana. Problemele legate de poluarea cu mercur limiteaza consumul de ton la maximum 160 de grame pe saptamana si se interzice consumul de pesti rapitori cu carne grasa (rechin, peste-spada, macrou etc).
Proteinele de origine vegetala: asa dupa cum s-a amintit, ele sunt indicate, dar trebuie clarificat ce alimente le contin cu adevarat intr-o cantitate mare. Mazarea verde sau fasolea verde nu sunt surse bune, fiind incluse in categoria legumelor. In schimb, leguminoasele: fasolea uscata de orice tip, inclusiv soia, lintea, nautul, bobul au un nivel proteic ridicat, ca si mult fier, zinc, potasiu, acid folic si fibre.

3. Suplimentele alimentare

Desi in principiu necesarul de nutrienti trebuie asigurat de alimente, suplimentele pot fi necesare in urmatoarele situatii: acid folic 400 mcg/zi la femei in perioadele de fertilitate, suplimentarea fierului si acidului folic in perioadele de sarcina, vitamina B12 la persoanele de peste 50 de ani cu probleme de absorbtie.

4. Si planul de consum al alimentelor poate fi ameliorat

Este important sa nu se omita micul-dejun, sa se prefere portii moderate ca dimensiune si sa se limiteze consumul de alimente de tip fast-food.

Ghidul nu lasa la o parte problemele legate de siguranta alimentului, mai ales in lumina numarului mare de izbucniri de toxiinfectii alimentare din ultimul timp. Manipularea alimentelor trebuie sa respecte principiile igienei de baza (pastrarea curateniei, neamestecul produselor salubre cu cele insalubre, tratamentul termic suficient, pastrarea alimentelor la temperaturi joase). Se subliniaza necesitatea unui tratament termic corespunzator, in special referitor la carne si produse din carne.

Nu in cele din urma, este pusa o problema importanta, cea a accesului la alimente sanatoase. Este limpede ca fara a asigura un acces corespunzator la alimente nutritive, tot mecanismul teoretic trecut in revista este inutil. Astfel, trebuie rezolvate problemele ,,deserturilor” alimentare, unde in zone intregi accesul la legume si fructe proaspete este dificil si limitat. In acest sens, este nevoie de programe pe plan national si local care sa asigure, indiferent de zona si de resurse financiare, o aprovizionare corespunzatoare cu toata gama de alimente considerate a avea un efect pozitiv asupra sanatatii, alimente ale caror calitati sunt recunoscute.

In concluzie, orice recomandare nutritionala trebuie sa aiba un caracter individualizat, care sa se adapteze caracteristicilor fiecarui om in parte, necesitatilor sale energetice si nutritionale.

Bibliografie:

U.S. Department of Agriculture and U.S. Department of Health and Human Services. Dietary Guidelines for Americans. 7th ed. Washington, DC: US Government Printing Office; December 2010. Available at: http://www.cnpp.usda.gov/Publications/DietaryGuidelines/2010/PolicyDoc/PolicyDoc.pdf Accessed February 4, 2011.
WHO – Controlling the global obesity epidemic. The chalange. Available at : http://www.who.int/nutrition/topics/obesity/en/index.html, Accessed March1, 2011.
Dickinson BD, Havas S. Reducing the population burden of cardiovascular disease by reducing sodium intake. Arch Intern Med. 2007;167:1460-1468. Abstract.
Havas S, Dickinson BD, Wilson M. The urgent need to reduce sodium consumption. JAMA. 2007;298:1439-1441.
Dickinson BD, Havas S; Council on Science and Public Health, American Medical Association. Reducing the population burden of cardiovascular disease by reducing sodium intake: a report of the Council on Science and Public Health. Arch Intern Med. 2007;167:1460-1468.
Djoussé L, Gaziano JM. Dietary cholesterol and coronary artery disease: a systematic review. Curr Atheroscler Rep. 2009;11:418-422.