Nevoile nutriționale ale femeii gravide

Rezumat:

Perioada sarcinii este extrem de importantă, deoarece orice factor de mediu poate influența atât sănătatea mamei, cât și creșterea și dezvoltarea produsului de concepție. Dintre factorii ce pot interveni sanogenetic și care sunt sub controlul nostru, alimentația este cel mai important. Asigurarea nutrienților esențiali este o condiție necesară pentru o sarcină fiziologică, finalizată cu o naștere normală și un nou-născut sănătos.

Cuvinte-cheie: sarcină, nutrienți, făt

Abstract:

Pregnancy is an extremly important period, since the influence of every environmental factor influences both mother and fetus. Among these factors, those mostly under our control and which can have a sanogenic influence are related with food intake. An adequate intake of nutrients is a necessary condition for a physiological pregnancy, finalized with a normal delivery and with a healthy newborn.

Keywords: pregnancy, nutrients, fetus

În viața fiecărei femei, perioada de sarcină este una privilegiată și unică. Deși știința medicală a avansat enorm, chiar și astăzi există elemente necunoscute în ceea ce privește evoluția sarcinii și declanșarea nașterii, de aceea tot ceea ce înconjoară sarcina rămâne încă tributar unor credințe tradiționale și unor superstiții apărute cu mult timp în urmă. Unul dintre aspectele unde întâlnim cel mai des astfel de elemente fără fundament științific este alimentația femeii gravide. Cine nu a auzit de pete tegumentare apărute la copii din cauza consumului de către gravidă a unui fruct anume. Sau de influența alimentației în ceea ce privește stabilirea sexului copilului. Dincolo de insolit, alimentația femeii însărcinate este dictată nu de superstiții, ci de necesități reale, care au fost cuantificate calitativ și cantitativ de către specialiștii în domeniu, în așa fel încât să se asigure nutrienții necesari și femeii, și produsului de concepție. Sintagma „în sarcină trebuie să mănânci cât pentru doi” nu este adevărată, dar schimbări importante ale necesarului de calorii și nutrienți există cu siguranță. Nu numai dieta influențează starea de sănătate a mamei și copilului, dar cel mai important factor pe care îl putem controla și care acționează asupra creșterii și dezvoltării fătului este nutriția mamei [1].

Organismul femeii se transformă substanțial încă din momentul concepției. Dincolo de modificările care privesc uterul și formarea placentei, de modificările hormonale caracteristice și de cele care au loc la nivelul glandelor mamare, există schimbări de ansamblu care trebuie luate în considerare când stabilim necesitățile alimentare ale mamei.

Trebuie remarcat că reperele fiziologice se modifică în sarcină, astfel încât ceea ce este considerat normal la femeile aflate în afara sarcinii, poate să nu fie normal în perioada de graviditate și invers! De exemplu, în trimestrul 3 majoritatea femeilor au profilul lipidic profund schimbat, aspect care ne poate duce cu gândul la o dislipidemie [2].

Modificări în sarcină

Printre modificările din sarcină, una din cele mai importante este expansiunea volemiei, volumul sangvin crescând cu 20%, iar cel plasmatic cu 50%. Se constată un fenomen de hemodiluție cu scăderea concentrației celor mai multe minerale și vitamine circulante. Ca o completare a măririi volemiei, apar și modificări renale: cresc rata filtrării glomerulare (50-60%), rata de resorbție a sodiului și rata de eliminare a nutrienților în urină (proteinele sunt însă conservate).

Așa cum aminteam, apar modificări de lipide circulante, crescând trigliceridemia, colesterolul total, HDL și LDL [2]. De asemenea, crește și rezistența la insulină.

Organele și țesuturile mamei se măresc, chiar dacă aparent nu sunt legate direct de sarcină. Printre organele și țesuturile care se hipertrofiază, cele mai importante sunt inima, tiroida, ficatul, rinichiul, țesutul adipos.

La nivelul aparatului circulator, forța de contracție cardiacă și volumul de sânge expulzat cresc (cu 30-50%). Crește frecvența cardiacă (cu 16% sau 6 bătăi/min.), iar tensiunea arterială scade cu aproximativ 30% în prima jumătate a sarcinii, iar în a doua revine în mod fiziologic la valorile anterioare. La nivel pulmonar cresc ventilația (cu 30-40%) și consumul de oxigen (cu 10%).

Ingestia de alimente este și ea influențată de sarcină. De regulă, crește pofta de mâncare, dar apar și modificări de gust și miros; este vorba de preferințele schimbate, cunoscute în popor sub numele de „pofte”. Deși nu există o explicație fiziologică a „poftelor de sarcină”, ele există și își pun amprenta asupra aportului alimentar al mamei. Evident, crește și senzația de sete.

Nu trebuie pierdute din vedere modificările gastrointestinale, pentru că ele pot influența comportamentul alimentar al gravidei. Tonusul muscular gastrointestinal scăzut explică mărirea duratei tranzitului. Multe gravide prezintă greață (70%) și vomită (40%) în primul trimestru de sarcină (disgravidia de prim trimestru). Se constată și pirozis și, adesea, mai ales în a doua parte a sarcinii, constipație [3]. Temperatura corporală a mamelor este ușor crescută, iar metabolismul bazal se intensifică în a doua parte a sarcinii.

Înainte de a detalia elementele de nutriție ale viitoarei mame, aș dori să subliniez că numeroase cercetări în domeniu au demonstrat că fătul nu este un parazit al organismului matern [1]. Atunci când aportul de nutrienți scade sub o anumită limită, creșterea și dezvoltarea fetală ajung să fie compromise într-o măsură cu mult mai mare decât sănătatea mamei. Ordinea de folosire a nutrienților este clară: întâi sunt satisfăcute necesitățile mamei, apoi se asigură dezvoltarea placentei și abia la final nutrienții devin disponibili pentru făt. Există dovezi simple în acest sens. De exemplu, o femeie subponderală care ia în greutate cât o normoponderală în timpul sarcinii nu va naște obligatoriu un făt mai mare. Va rămâne ea însăși, în schimb, cu un exces de greutate după sarcină. De asemenea, mamele adolescente nasc feți mici, pentru că mama a „cheltuit” și pentru creșterea proprie, specifică vârstei și astfel, resursele pentru făt au fost mai mici. În fine, există destule cazuri de semne de deficit mineralo-vitaminic care se constată la nou-născut, chiar dacă mama nu a prezentat niciun simptom în decursul sarcinii.

O problemă mult discutată este cea a sporului ponderal în sarcină pentru că el influențează direct greutatea fătului. De subliniat că un spor ponderal mare nu garantează un făt de greutate mai mare. Creșterea în greutate a mamei arată existența unei balanțe calorice pozitive, o expansiune corespunzătoare a volumului plasmatic și, cel puțin cantitativ, o adecvare a regimului alimentar. Desigur, nu există reguli generale referitoare la cât trebuie luat în greutate, deoarece fiecare femeie însărcinată este unică. Numărul de kilograme în plus este legat de dimensiunea uterului, a placentei, a fătului, dar și de toate celelalte modificări fiziologice de sarcină anterior amintite, precum și de regimul de activitate a mamei. Deși se recomandă în primul trimestru de sarcină un plus de 150 Kcal/zi și de 250 în celelalte trimestre, până la urmă, diferențele de la o persoană la alta pot fi foarte mari și acest spor caloric poate să ducă sau nu la un spor ponderal așteptat. Pentru a simplifica evaluările, elementul de luat în considerare în evaluarea sporului ponderal optim este greutatea inițială a mamei – Tabelul 1 [1].

Tabel 1

Recomandări de spor ponderal în timpul sarcinii, în funcție de indicele de masă corporală (IMC) al mamei:

• Subponderale: sub 18,5 kg/m2 : 12,7-18.2 kg
• Normoponderale: 18,5-24,9 kg/m2 : 11,4-15,9 kg
• Supraponderale: 25-29,9 kg/m2 : 6,8-11,4 kg
• Obeze: peste 30 kg/m2 : 5-9,1 kg
• Gemelaritate: 11,4-24,5 kg

Rata de spor ponderal în sarcină este de aproximativ 1,5-2 kg în primul trimestru. Ulterior, creșterea trebuie să fie graduală și consistentă și poate încetini în apropierea termenului. Un element util de ținut minte este că niciodată nu trebuie să intervină pierderea în greutate, pentru că o astfel de scădere ar indica o balanță calorică negativă.

Necesitățile energetice ale gravidei evoluează dinamic și depind, mai ales, de depozitele adipoase preexistente, de dimensiunile și compoziția corporală, de efortul fizic prestat în sarcină, de etapa din sarcină în care facem evaluarea și de starea de sănătate. Dieta adecvată le poate satisface, de cele mai multe ori, iar prin dietă adecvată se înțelege acea dieta care poate fi adoptată și în afara sarcinii. Nutrienții macroergici necesari femeii gravide trebuie asigurați în procente adecvate.