Rolul nutriției în ameliorarea simptomatologiei patologiei funcționale și litiazice biliare

Rezumat:

Litiaza biliară este unul dintre factorii declanșatori pentru majoritatea patologiilor biliare [1]. Stilul de viață sănătos din care fac parte alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată pot avea o contribuție importantă în prevenția litiazei biliare colesterolice. Chiar dacă obezitatea este un factor de risc, dietele cu un conținut caloric foarte redus pot favoriza formarea calculilor biliari. Un aport mare de colesterol predispune în cele mai multe cazuri la formarea de calculi biliari. Dietele vegetariene, cafeaua, fibrele, vitamina C și fierul pot contribui în mod pozitiv la prevenția patologiei biliare. De asemenea, activitatea fizică zilnică poate preveni litiaza biliară simptomatică în 70% din cazuri.

Cuvinte-cheie: nutriție, litiază biliară, alimentație echilibrată

Abstract:

Gallstones are one of the triggers for the majority of the biliary pathologies [1]. The healthy lifestyle that includes a balanced diet and regular physical activity can have an important contribution in preventing cholestatic biliary lithiasis. Even if obesity is a risk factor, diets with a very low caloric content may favor the formation of bile duct stones. A large intake of cholesterol predisposes in most of the cases to the formation of gallstones. Vegetarian diets, coffee, fiber, vitamin C and iron can positively contribute to the prevention of biliary pathology. Also, daily physical activity can prevent symptomatic biliary lithiasis in 70% of cases.

Keywords: nutrition, biliary lithiasis, balanced diet

Cuprins articol

Introducere

Scăderea în greutate

Alimente și nutrienți cu rol de prevenție și ameliorare

Consumul de alcool

Dieta vegetariană

Alergiile și intoleranțele alimentare

Activitatea fizică

Vitaminele și mineralele

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Litiaza biliară este unul dintre factorii declanșatori pentru majoritatea patologiilor biliare (colecistită acută și cronică, coledocolitiază, abcesele biliare), favorizând și accentuând chiar și unele afecțiuni hepatice, cum este ciroza [1].

În Europa, litiaza biliară afectează 10% din populația adultă. Sexul feminin pare a fi mult mai susceptibil, prevalența în rândul femeilor la vârsta fertilă fiind de 3 ori mai mare decât în rândul bărbaților [2]. Prevalența litiazei biliare este mai mare la persoanele peste 65 de ani, afectând 30% dintre femeile din această grupă de vârstă. După vârsta de 80 de ani, 60% dintre vârstnici suferă de această boală a vezicii biliare [2]. Chiar dacă prezintă o prevalență ridicată, în multe cazuri este asimptomatică sau prezintă simptome nespecifice, cum este durerea abdominală în cadranul superior drept, greața sau vărsăturile. Calculii biliari se pot complica, fiind necesară îndepărtarea chirurgicală a veziculei biliare. Deși nu se cunoaște mecanismul cauzator, sunt recunoscuți drept factori de risc supraponderalitatea, pierderea rapidă în greutate sau tulburările funcționale biliare (diskinezia biliară sau „bila leneșă”).

Diskinezia biliară reprezintă o tulburare funcțională prin care este afectată motilitatea veziculei biliare și a sfincterului Oddi. Prezintă aceleași manifestări precum patologia litiazică biliară, investigațiile demonstrând, însă, absența calculilor. Atât în cazul calculilor biliari, cât și în cazul diskineziei biliare, alimentația reprezintă atât un factor de risc, cât și o metodă de intervenție pentru ameliorarea simptomatologiei și stagnarea bolii pentru a evita/amâna intervenția chirurgicală.

Scăderea în greutate: între risc și prevenția afecțiunilor biliare

Stilul de viață sănătos din care fac parte alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată pot avea o contribuție importantă în prevenția litiazei biliare colesterolice. Supraponderalitatea și obezitatea sunt factori de risc petru dezvoltarea calculilor biliari colesterolici [3]. Scăderea în greutate se pare că ajută la scăderea riscului de formare a calculilor biliari, dar o scădere bruscă în greutate poate accelera formarea acestora [3]. Atât alimentația sănătoasă, cât și activitatea fizică sunt esențiale pentru menținerea unei mase corporale normale și evitarea dietelor drastice care pot duce la efectul “yoyo”, cu impact semnificativ în creșterea riscului de litiază biliară. Luând în considerare că efectul “yoyo” apare cel mai adesea la femei după nenumărate diete, acesta accentuează și mai mult predispoziția genetică asociată sexului feminin.

Un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 25 va crește riscul de colecistectomie prin provocarea unei litiaze biliare simptomatice. Circumferința taliei reprezintă și ea un factor de risc pentru litiaza biliară simptomatică [4]. Obezitatea este un factor de risc și pentru diskinezia biliară [5].

Dietele cu un conținut caloric foarte redus, sub 1000 kcal pe zi cu obiectivul de scădere rapidă în greutate, provoacă suprasaturare cu colesterol a veziculei biliare, stază biliară, provocând formarea calculilor biliari sau apariția simptomatologiei în cazul unor calculi asimptomatici existenți [6]. Riscul de litiază biliară s-a observat și după chirurgia bariatrică, când, de cele mai multe ori, are loc o scădere bruscă în greutate [7]. Pacienții cu obezitate și alte boli cronice asociate, cum este diabetul zaharat de tip 2, dislipidemiile, trebuie îndrumați să urmeze dieta care să producă o scădere treptată în greutate de 0,5-1 kg pe săptămână. Dietele nu trebuie să conțină mai puțin de 1000-1200 kcal. Alimentația trebuie să fie una echilibrată în macronutrienți, fără eliminarea totală a grăsimilor. Se va opta pentru grăsimile bune, de tip nesaturat din peștele oceanic, uleiul de măsline, avocado, nuci și semințe crude [7]. Cel puțin 10 g de grăsimi pe zi, incluse în dietele hipocalorice, sunt necesare pentru a preveni litiaza biliară cauzată de scăderea rapidă în greutate. Grăsimile au efect colagog.

Alimente și nutrienți cu rol de prevenție și ameliorare

Chiar dacă din studiile existente nu se poate extrage o recomandare cantitativă cu privire la includerea în dietă a unor nutrienți și alimente cu rol preventiv sau de ameliorare a simptomatologiei litiazei biliare, literatura de specialitate subliniază destul de clar rolul acestora în patologia biliară.

Pentru prevenția și ameliorarea simptomatologiei litiazei biliare, recomandările nutriționale sunt asemănătoare cu cele pentru prevenția altor boli cronice: diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, dislipidemiile, hipertensiunea arterială și bolile cronice hepatice.

Putem considera ca primă recomandare nutrițională importantă, respectarea orarului meselor principale și evitarea gustărilor multiple pe parcursul zilei („ronțăielile” frecvente). Un orar al meselor bine stabilit și respectat zilnic scade staza biliară prin evacuarea regulată a bilei în duoden [4].

Grăsimile și colesterolul

Un consum mare de colesterol în alimentație (500-1000 mg/zi) crește saturația bilei cu colesterol, ceea ce predispune în cele mai multe cazuri la formarea de calculi biliari [3]. Într-un studiu recent realizat pe un eșantion populațional din Coreea, pacienții care prezentau calculi biliari colesterolici aveau o alimentație bogată în alimente de origine animală (carne de porc, de vită, grăsimi animale și preparate prăjite) prin comparație cu pacienții care prezentau calculi biliari pigmentari [8]. Acest studiu susține indirect că o cantitate mai mare de colesterol provenit dintr-o dietă preponderent bazată pe alimente de origine animală crește riscul formării celui mai frecvent tip de calculi biliari, cei de natură colesterolică.

Alături de colesterol, un efect negativ în creșterea riscului îl au și grăsimile saturate și acizii grași trans. Cu toate acestea, grăsimile nu trebuie drastic reduse în alimentație, grăsimile nesaturate având un efect protectiv [9]. Mai mult de atât, dietele deficiente în acizi grași esențiali (acid linolenic, acid linoleic) cresc incidența litiazei biliare prin efectul litogenic [3]. Suplimentarea dietei cu ~11 g de ulei de pește sau un echivalent în Omega-3 poate ține sub control litiaza biliară existentă, scăzând riscul de colecistectomie [3]. Se pare că nucile și alte oleaginoase pot avea și ele un efect protector [3], prin conținutul mare în grăsimi polinesaturate și Omega-3, dar doar în contextul unei alimentații echilibrate și a unui consum moderat (30-40 g pe zi).

Zahărul, carbohidrații complecși și fibrele alimentare

Un consum mare de zaharuri în alimentație crește riscul de formare a calculilor biliari prin două mecanisme: creșterea în greutate cu apariția obezității, dar și per se, prin efectul litogenic [3]. Prin comparație cu zaharurile, amidonul poate prezenta un efect protector. Recomandările privind consumul de carbohidrați pentru prevenția și atenuarea simptomelor litiazei biliare sunt în direcția creșterii consumului de cereale integrale, care, pe lângă amidon, sunt bogate în fibre [7].

Până în momentul de față nu există o recomandare clară în privința cantității de zaharuri, carbohidrați complecși și fibre care să asigure efectul protectiv. În acest caz, pacienții vor fi îndrumați să respecte recomandările pentru o alimentație sănătoasă (< 10% din necesarul caloric zilnic să fie zaharuri, ideal < 5% zaharuri adăugate, ~50% din necesarul caloric zilnic să fie carbohidrați complecși din care jumătate de provină din cereale integrale).

În ceea ce privește consumul de fibre, unele studii arată că suplimentarea cu 10 g până la 50 g pe zi de tărâțe de grâu pe o perioadă de 4-6 săptămâni a scăzut saturația cu colesterol a bilei atât la subiecții sănătoși, cât și la cei cu constipație și/sau litiază biliară [3].

Cofeina

Consumul de cafea sau alte băuturi cofeinizate ajută la prevenția litiazei biliare, chiar și în cazul unor diete cu un conținut mai mare de colesterol [3]. Acest efect a fost observat pe animale de laborator, dar poate fi extrapolat și la oameni, deoarece este bine cunoscut efectul coleretic și colagog al cofeinei. În mod ideal, cafeaua și alte băuturi care conțin cofeină (ceaiul verde și negru) trebuie consumate fără lapte sau îndulcite în exces pentru a-și manifesta efectele protective și a nu le contracara. De exemplu, o cafea cu mult lapte și 2-3 lingurițe de zahăr sau un cappuccino cu frișcă nu va mai avea aceleași efecte de protecție, per ansamblu acestea vor fi contracarate de zaharurile simple și grăsimile saturate. Băuturile răcoritoare cofeinizate sau băuturile energizante nu se pot lua în considerare pentru o recomandare din perspectiva conținutului în zaharuri sau conținutului caloric.

O creștere a nivelului plasmatic al colecistokininei a fost observat atât după consumul de cafea cofeinizată, cât și decofeinizată [10], ceea ce sugerează că pe lângă cofeină, mai sunt și alte substanțe din cafea cu efect colagog. Persoanele care consumă două sau mai multe cafele zilnic, prin comparație cu persoanele care nu consumă cafea sau consumă foarte rar, riscul de litiază biliară poate fi redus cu până la 45% la bărbați și 28% la femei [3].

Atunci când se face o recomandare în privința consumului de cafea și cofeină la pacienții cu litiază biliară, trebuie luat în considerare stadiul acesteia. Pacienților cu calculi biliari mari nu li se recomandă cafeaua pentru că poate determina migrarea pietrelor spre canalul cistic și canalul coledoc, producând complicații precum coledocolitiaza. Pentru pacienții care prezintă calculi de mici dimensiuni, cafeaua și cofeina pot fi benefice prin prevenirea creșterii în dimensiune a cristalelor formate [10].

Nu sunt multe studii care să evalueze legătura dintre ceaiul verde și litiaza biliară sau alte patologii, precum diskinezia biliară, dar bazându-ne pe efectele benefice pentru sănătate a ceaiului verde, acesta poate fi recomandat pacienților predispuși la boli ale vezicii biliare, dar nu și în cazul celor care suferă deja de litiază biliară.