Rolul nutriției în ameliorarea simptomatologiei patologiei funcționale și litiazice biliare

Nicoleta Tupiţă, nutriționist – dietetician , specialist în nutriție sportivă, nutriționist F.R. Rugby

Dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă , secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby

Consumul de alcool

Unele studii epidemiologice au găsit o legătură între consumul moderat de alcool și reducerea riscului de litiază biliară. De asemenea, într-un studiu efectuat pe populația daneză, cei care erau consumatori de alcool cu moderație au prezentat mult mai rar litiază biliară simptomatică, față de cei care nu erau consumatori sau consumau rar. O metaanaliză recentă (2017) susține că riscul de litiază biliară poate scădea cu 12% pentru fiecare 10 g de alcool consumate pe zi [11]. Cu toate acestea, nu se poate încuraja consumul de alcool în rândul pacienților predispuși la litiaza biliară, deoarece aceștia suferă, de cele mai multe ori, și de alte boli cronice (diabet zaharat, boli cardiovasculare, steatoza hepatică). Persoanelor sănătoase li se poate recomanda consumul cu moderație de alcool, mai ales consumul a 1-2 pahare de vin roșu pe zi, nu doar pentru efectele de prevenție a litiazei biliare, ci și pentru efectele sale benefice asupra sănătății, în general.

Dieta vegetariană

Prevalența litiazei biliare în rândul femeilor vegetariene se pare că este mai mică decât în rândul celor care urmează o dietă omnivoră (12% versus 25%) [3]. Pe lângă conținutul mult mai redus în colesterol al dietei vegetariene, consumul crescut de fructe și legume contribuie la reducerea riscului de litiază biliară. Unele studii susțin că proteinele vegetale au un efect benefic în prevenția patologiei biliare, dar există și studii care susțin contrariul. Consumul crescut de leguminoase (fasole, linte, năut, soia), principalele surse de proteine vegetale, poate crește incidența litiazei biliare. Efectul leguminoaselor se manifestă prin creșterea saturației biliare a colesterolului. Consumul a 120 g de leguminoase pe zi timp de 30-35 zile a dus la creșterea saturației biliare a colesterolului [3]. Cu toate că există controverse în privința leguminoaselor, dietele vegetariene par a fi o opțiune potrivită în prevenția litiazei biliare prin conținutul redus de colesterol, consumul mai mare de fructe și legume, de nuci și semințe.

Alergiile și intoleranțele alimentare

Unii specialiști au sugerat încă din anii 1940 că alergiile și intoleranțele alimentare nediagnosticate și/sau netratate sunt o cauză comună a patologiei biliare, care de cele mai multe ori sfârșește prin colecistectomie [12]. Vezica biliară poate fi ținta alergiilor și intoleranțelor alimentare netratate prin dietă. Este cunoscut termenul de „colecistită alergică”, care este un răspuns inflamator local atunci când se consumă alimente cu potențial alergenic de către persoanele sensibile. Pe lângă răspunsul inflamator, se pare că alergiile și intoleranțele alimentare pot cauza o încetinire a evacuării bilei în duoden. De exemplu, la pacienții celiaci, acest mecanism este cunoscut ca factor de risc pentru apariția litiazei biliare [3]. Printr-o dietă fără gluten se poate încetini evacuarea biliară observată la pacienții celiaci.

Eliminarea alimentelor cu potențial alergenic din alimentația pacienților cu litiază biliară sau cu sindrom post-colescistectomie, pare a ameliora simptomele în 100% dintre cazuri [3,12]. Printre alimentele cu potențial alergenic care pot provoca declanșarea simptomatologiei sunt: ouăle, carnea de porc, ceapa, laptele, leguminoasele, unele nuci și semințe [3]. Cafeaua poate crea și ea probleme, cu toate că se cunoaște efectul ei preventiv, tocmai de aceea la pacienții care deja au calculi biliari, se recomandă o atenție sporită în privința consumului de cafea și testarea toleranței.

Activitatea fizică

Activitatea fizică, pe lângă rolul de menținere a greutății corporale normale, mai are și alte mecanisme prin care acționează în prevenția litiazei și diskineziei biliare. Activitatea fizică reduce nivelul insulinemiei, crește nivelul de HDL-colesterol, ambele cu efect protectiv. Hiperinsulinemia favorizează preluarea hepatică de colesterol și secreția biliară de colesterol, reducând în același timp secreția de acizi biliari care „dizolvă” colesterolul. Studiile observaționale arată că o oră de activitate fizică pe zi pentru persoanele care stau jos la birou și o jumătate de oră pentru cele care stau în picioare sunt suficiente pentru a reduce cu până la 70% riscul de litiază biliară simptomatică la ambele sexe [4]. Desigur, persoanele care au o profesie ce presupune o muncă solicitantă fizic beneficiază de aceleași efecte de protecție, fără a fi nevoie de activitate fizică adițională.

Vitaminele și mineralele

Vitamina C și fierul sunt printre micronutrienții cu rol protectiv în formarea calculilor biliari. Sunt studii pe animale care arată că atunci când se administrează o dietă cu conținut ridicat de colesterol, dar și cu un conținut mare de vitamina C, riscul de formare a calculilor biliari este mai mic, prin comparație cu aceeași dietă bogată în colesterol, dar făra suplimentare de vitamina C [3]. Deficiența de fier și anemia feriprivă pot juca un rol în patogeneza litiazei biliare. Pacienții cu deficiență biliară trebuie tratați corespunzător, în vederea ameliorării carenței nutriționale, dar și în vederea prevenției patologiei biliare [3].

Concluzii

Stilul de viață care include o alimentație echilibrată și activitate fizică zilnică este și în cazul patologiei biliare de mare ajutor în prevenția și ameliorarea simptomelor. Pentru pacienții predispuși la liatiază biliară sau care suferă deja de această patologie, unele intervenții nutriționale specifice pot avea beneficii adiționale. Un consum mai mare de alimente de origine vegetală sau adoptarea unei diete vegetariene poate reduce riscul de litiază biliară. Limitarea aportului de colesterol și grăsimi saturate sunt printre primele intervenții nutriționale recomandate. Cafeaua și alcoolul prezintă dovezi stiințifice controversate, dar suficiente astfel încât medicul sau nutriționistul să facă o recomandare personalizată. O atenție deosebită trebuie acordată alimentelor cu potențial alergenic, mai ales în cazul persoanelor care prezintă o alergie sau intoleranță alimentară. Activitatea fizică are un impact pozitiv major de reducere a litiazei biliare simptomatice. Dintre micronutrienți, vitamina C și fierul trebuie incluse în alimentația pacienților care prezintă o carență.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

Health Line. 2017. Gallbladder Disease. [ONLINE] Available at: https://www.healthline.com/health/gallbladder-disease . [Accessed 20 August 2018].
World Gastroenterology Organisation. 2016. WGO Practice Guideline: Asymptomatic Gallstone Disease. [ONLINE] Available at: http://www.worldgastroenterology.org/guidelines/global-guidelines/asymptomatic-gallstone-disease/asymptomatic-gallstone-disease-english. [Accessed 21 August 2018].
Gaby, Alan R., 2009. Nutritional Approaches to Prevention and Treatment of Gallstones. Alternative Medicine Review, [Online]. 14 (3), 258-67. Available at: http://archive.foundationalmedicinereview.com/publications/14/3/258.pdf [Accessed 22 August 2018].
European Association for the Study of the Liver, EASL, 2016. EASL Clinical Practice Guidelines on the prevention, diagnosis and treatment of gallstones. Journal of Hepatology, [Online]. 65, 148-181. Available at: http://www.easl.eu/medias/cpg/Prevention-diagnosis-and-treatment-of-gallstones/English-report.pdf [Accessed 22 August 2018].
Deborah Graefer. 2017. What You Need to Know About Biliary Dyskinesia. [ONLINE] Available at: http://gallbladderattack.com/blog/what-you-need-to-know-about-biliary-dyskinesia/. [Accessed 20 August 2018].
Roland L., Weinsier, 1993. Gallstone Formation and Weight Loss. OBESITY RESEARCH, [Online]. 1, 51-56. Available at: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/j.1550-8528.1993.tb00008.x[Accessed 22 August 2018].
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). 2017. Dieting & Gallstones. [ONLINE] Available at: https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gallstones/dieting.[Accessed 23 August 2018].
Park Y, Kim D, Lee JS, et al. Association between diet and gallstones of cholesterol and pigment among patients with cholecystectomy: a case-control study in Korea. Journal of Health, Population, and Nutrition. 2017;36:39. doi:10.1186/s41043-017-0116-y.
Tsai C, Leitzmann MF, Willett WC, Giovannucci EL. The Effect of Long-Term Intake of cis Unsaturated Fats on the Risk for Gallstone Disease in Men: A Prospective Cohort Study. Ann Intern Med. 2004;141:514–522. doi: 10.7326/0003-4819-141-7-200410050-00007.
Institute for Scientific Information on Coffee. 2017. Gallstones. [ONLINE] Available at: https://www.coffeeandhealth.org/hcp-resources/gallstones-and-gallbladder-function/. [Accessed 17 August 2018].
Jiantao et al., Wang, 2017. Alcohol consumption and risk of gallstone disease: a meta-analysis. European Journal of Gastroenterology & Hepatology, [Online]. 29 (4), 19-28. Available at: https://insights.ovid.com/pubmed?pmid=27926662#[Accessed 22 August 2018].
Victor R Preddy, R., 2013. Bioactive Food and Dietary Interventions for Liver and Gastrointestinal Disease. 1st ed. San Diego: Elsevier.