Vitaminele hidrosolubile și sindromul de malabsorbție

Vitaminele hidrosolubile sunt necesare pentru menținerea metabolismului normal al organismului. Vitamina C și vitaminele B (riboflavina, niacina, tiamina, piridoxina, acidul folic, cobalamina, acidul pantotenic și biotina) sunt hidrosolubile. Majoritatea acestor vitamine sunt indicate în tratamentul sau prevenirea avitaminozei, și de asemenea, sunt cofactori importanți pentru numeroase reacții enzimatice. Deficitul de vitamine hidrosolubile este asociat cu o serie de anomalii clinice (anemie, tulburări neurologice) și necesită administrarea unui tratament adecvat.

Vitaminele hidrosolubile – introducere

Vitaminele hidrosolubile sunt substanțele organice diferite din punct de vedere chimic, necesare în cantități mici pentru menținerea unui metabolism normal [1]. Sunt substanțe solubile în apă, prezentând solubilități diferite. Solubilitatea influențează procesele de absorbție, depozitare și excreție [2]. Vitamina C și vitaminele B (riboflavina, niacina, tiamina, piridoxina, acidul folic, cobalamina, acidul pantotenic și biotina) fac parte din grupul vitaminelor hidrosolubile. Deficitul acestora este des întâlnit în sindromul de malabsorbție, consumul cronic de alcool, subnutriție și în dietele vegane stricte [3].

Vitamina C (acid ascorbic)

Deficitul de vitamina C este asociat cu o mare varietate de anomalii clinice: scorbut, vindecarea lentă a rănilor, instabilitate vasomotorie, tulburări ale țesutului conjunctiv [4]. Scorbutul reprezintă deficitul sever și continuu al acestei vitamine și se manifestă prin următoarele semne și simptome:

Tabelul 1. Semnele și simptomele scorbutului [5]

Vitamina C se administrează sub forme farmaceutice orale sau injectabile, în tratamentul sau prevenirea scorbutului [6].

Tabelul 2. Dozele de vitamina C recomandate la adulți/copii, pentru tratamentul/prevenirea scorbutului [6]

Este bine tolerată atunci când sunt administrare dozele uzuale, însă la utilizarea unor doze mari, pot apărea următoarele reacții adverse:

• tulburări digestive, precum arsuri gastrice, tulburarea tranzitului intestinal, cu diaree;
• tulburări urinare, cum ar fi apariția calculilor de urați, cistină sau oxalați;
• hemoliză la pacienții cu deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază [6].

Acidul ascorbic (forma redusă) și metabolitul său, acidul dehidroascorbic (forma oxidată), reprezintă un sistem redox, cu o importanță deosebită pentru funcționarea normală a organismului uman. Astfel, vitamina C are rol antioxidant și, de asemenea, este cofactor pentru multe reacții enzimatice (sinteza colagenului, carnitinei și a catecolaminelor, amidarea peptidelor, fiind implicată și în metabolismul tirozinei și absorbția fierului) [4,6].

Vitamina B1 (tiamina)

Pirofosfatul de tiamină (TPP) este forma biologic activă a vitaminei B1. TPP este un cofactor pentru numeroase enzime (piruvat dehidrogenază – descompunerea oxidativă a glucozei, alfa-cetoglutarat, transcetolază, cetoacid dehidrogenază) implicate în descompunerea glucozei, în metabolismul glucidic [3].

În deficitul de vitamina B1, adenozin trifosfatul (ATP) este epuizat, fiind afectate țesuturile aerobe (creierul, nervii, inima). Boala Beri-Beri este o afecțiune cauzată de deficitul de tiamină, și este de două tipuri:

• umedă – este afectat aparatul cardiovascular și, în cazurile grave, apar insuficiența cardiacă, edemul și dispneea la efort;
• uscată – sunt afectați nervii și apare polinevrita, scăzând forța musculară. Este des întâlnită la pacienții vârstnici [3,4].

Când este afectat sistemul nervos, apare encefalopatia Wernicke, cu triada clasică de confuzie, oftalmoplegie și ataxie (pot apărea și convulsiile) sau sindromul Wernicke-Korsakoff (pacientul prezintă schimbări de personalitate și pierderi de memorie) [3].

Deficitul de vitamina B1 este des întâlnit și în alcoolismul cronic, diabetul zaharat de tip I și de tip II, sarcină și alăptare, boală inflamatorie intestinală, afectare renală, SIDA sau în cazul utilizării diureticelor în doze mari [7].

La administrarea vitaminei B1, pot apărea următoarele efecte adverse:

• reacții de hipersensibilitate (la nivel cutanat, cu prurit și urticarie), în special după administrarea vitaminei B1 pe cale injectabilă;
• tulburări gastrointestinale (greață) [7].

Doza administrată este stabilită în funcție de nevoile pacientului și de răspunsul la tratamentul administrat [8].

Vitamina B2 (riboflavina)

Formele active ale riboflavinei sunt FAD (flavin-adenin-dinucleotid) și FMN (flavin-mononucleotid). FAD și FMN sunt cofactori pentru numeroase reacții enzimatice, implicate în metabolismul carbohidraților, aminoacizilor și lipidelor. Au un rol important și în conversia acidului folic și a vitaminei B6 în formele active [4].

Deficitul de vitamina B2 apare în:

• boala inflamatorie intestinală;
• infecțiile de lungă durată;
• bolile hepatice;
• tumorile maligne;
• patologiile cardiovasculare;
• diabetul zaharat;
• consumul cronic de alcool;
• sindromul Brown-Vialetto-Van Laere (tulburare neurodegenerativă rară) [4].

Deficitul se manifestă printr-o varietate de anomalii clinice (modificări degenerative la nivelul sistemului nervos, disfuncție endocrină, anemie) [4].

Semnele și simptomele ariboflavinozei sunt:

• stomatita;
• limba de culoare roșie, dureroasă, însoțită de durere în gât;
• buzele crăpate și fisurate (cheiloză);
• inflamația la nivelul colțurilor gurii (stomatită unghiulară);
• pruritul și iritația la nivel ocular, cu fotofobie;
• anemia normocromă normocitară;
• defectele congenitale (defecte congenitale cardiace și deformări ale membrelor) [9].

Conform unor studii, vitamina B2 se poate utiliza pentru reducerea intensității și frecvenței migrenelor, fiind administrată profilactic, în doză de 400 mg/zi [9].

Vitamina B3 (niacina, acidul nicotinic)

Formele active ale acidului nicotinic și nicotinamidei sunt nicotinamida adenin dinucleotidă (NAD) și nicotiamida adenin dinucleotidă fosfat (NADP). Acestea sunt coenzime implicate în reacțiile de schimb a electronilor, în respirația celulară [10].

Deficitul de niacină este evidențiat în țările subdezvoltate, sărace, fiind întâlnit des la pacienții cu malnutriție sau alcoolism cronic. Avitaminoza severă este reprezentată de pelagră și se caracterizează prin diaree, dermatită, demență. De asemenea, pot apărea și hiperpigmentarea, îngroșarea pielii, inflamația la nivelul gurii și limbii, tulburările digestive, amnezia și delirul. Simptomele neurologice frecvente sunt iritabilitatea, capacitatea redusă de concentrare, anxietatea, neliniștea, apatia și depresia [11].

Vitamina B3 este recomandată:

• pacienților cu dislipidemii (se administrează vitamina B3 în doze mari). Aceasta crește colesterolul HDL și scade colesterolul LDL și trigliceridele. Deși prezintă efecte benefice asupra metabolismului lipidic, acidul nicotinic nu influențează mortalitatea și riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare, de tipul atacului de cord sau accidentului vascular cerebral;
• pacienților cu pelagră [12].

Reacțiile adverse care pot apărea pe parcursul tratamentului cu vitamina B3 sunt:

• înroșirea pielii din partea superioară a corpului, din cauza vasodilatației, însoțită de senzație de arsură, furnicături și mâncărime (efect advers tranzitoriu);
• cefalee, amețeli, hipotensiune și oboseală;
• erupții cutanate;
• toleranță redusă la glucoză și rezistență la insulină;
• efecte gastrointestinale (arsuri epigastrice, dureri abdominale, greață);
• vedere încețoșată și edem macular;
• afectare hepatică, cu creșterea transaminazelor, disfuncție hepatică, anorexie, hepatită și insuficiență hepatică acută [11].

Vitamina B5 (acid pantotenic)

Acidul pantotenic este necesar pentru sinteza coenzimei A, implicată în metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor [4].

Deficitul de vitamina B5 este rar întâlnit și apare din cauza nivelurilor scăzute de CoA (coenzima A). Acesta se manifestă, în principal, prin apariția simptomelor de tipul iritabilitate, oboseală și apatie. Amorțeala, paresteziile și crampele musculare apar din cauza afectării sintezei de acetilcolină [13].

Dexpantenolul este transformat în țesuturi în vitamina B5, esențială pentru funcția epitelială normală și reepitelizarea accelerată în vindecarea leziunilor. Restabilește elasticitatea pielii și favorizează vindecarea rănilor, fiind administrat local, în caz de leziuni cutanate superficiale (arsuri, abraziuni ale pielii și fisuri) și inflamații ale pielii [14].

Vitamina B6 (piridoxina)

Vitamina B6 (cu formele piridoxal, piridoxină și piridoxamină) acționează ca un cofactor în reacțiile implicate în metabolismul proteinelor, lipidelor și carbohidraților. Forma cea mai activă a vitaminei B6, din punct de vedere biologic, este piridoxal 5-fosfat. Piridoxina se administrează în deficitul de vitamina B6, caracterizat prin apariția anomaliilor clinice, care includ tulburări neurologice (convulsii, confuzie mentală) și anemie.

Acest deficit apare la pacienții cu alcoolism cronic, diabet zaharat, boală celiacă, și la cei tratați timp îndelungat cu izoniazidă sau penicilamină. Vitamina B6 se administrează în asociere cu izoniazida, pentru a reduce riscul de apariție a neuropatiei periferice, efect advers specific izoniazidei [3,4]. Administrarea unor doze mari de B6, timp îndelungat, a fost asociată cu apariția neuropatiei periferice severe de tip senzorial, prin mecanism toxic, iar la oprirea bruscă a tratamentului, poate apărea sindromul de abstinență [15].

Vitamina B7 (biotina)

Vitamina B7 este implicată în metabolismul lipidic, proteic și metabolismul carbohidraților. apar În cazul deficitului de biotină, apar durerile musculare, afectarea cardiovasculară, anemia și depresia. Această vitamină este des eliberată în farmacii, sub formă de supliment alimentar pentru îmbunătățirea calității pielii, părului și unghiilor [3].

Vitamina B9 (acid folic)

Acidul folic este indicat în doză de 5 – 15 mg/zi, în:

• anemia macrocitară (carență de acid folic);
• tulburările cronice de absorbție intestinală;
• aportul insuficient, secundar malnutriției sau alcoolismului cronic;
• sarcină;
• anemia pernicioasă (Biermer), ca tratament adjuvant;
• defectele tubului neural [3,16].

La administrarea acidului folic, pot apărea rar reacții adverse de tipul reacțiilor alergice cutanate sau tulburărilor gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) [16].

Forma activă a acidului folic este acidul folinic. Acesta este implicat în metabolismul proteinelor, mai exact în sinteza purinelor, pirimidinelor și a unor aminoacizi. De asemenea, prezintă un rol esențial pentru eritropoieza normală și intervine în absorbția vitaminelor liposolubile A, K, E și a glucozei, precum și în menținerea peristaltismului intestinal normal [16,17].

Vitamina B12 (cobalamina)

Cobalamina este esențială pentru eritropoieză și dezvoltarea sistemului nervos [3].

Vitamina B12 se administrează în:

• sindroame de malabsorbție;
• gastrectomie totală;
• rezecție a ileonului terminal;
• anemia Biermer;
• boala Imerslund [18].

Vitamina B12 este implicată în multiplicarea rapidă a celulelor și creșterea țesutului, fiind astfel contraindicată în cazul pacienților care prezintă tumori maligne [18].

Vitamina B12 prezintă două forme active: metilcobalamina și adenozilcobalamina, ce sunt implicate în metabolismul aminoacizilor. Deficitul de vitamina B12 este întâlnit la pacienții cu atrofie gastrică, gastrectomie totală, boli intestinale, defecte genetice ale receptorilor și proteinelor responsabile de absorbția intestinală a vitaminei B12 [4].

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Overview of water-soluble vitamins. UptoDate. [data accesării: octombrie 2021] https://www.uptodate.com/contents/overview-of-water-soluble-vitamins?sectionName=VITAMIN;
2. The water-soluble vitamins. Britannica. [data accesării: octombrie 2021] https://www.britannica.com/science/vitamin/The-water-soluble-vitamins;
3. Lykstad J., Sharma S. Biochemistry, Water Soluble Vitamins. [Updated 2021 Mar. 7]. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan.;
4. Bier D., et al. (eds): Nutrition for the Primary Care Provider. World Rev. Nutr. Diet. Basel, Karger, 2015, vol. 111, pp 30–37;
5. Healthline. [data accesării: octombrie 2021] https://www.healthline.com/health/scurvy;
6. Rezumatul caracteristicilor produsului Vitamina C, soluție injectabilă. [data accesării: octombrie 2021] https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_12518_30.09.19.pdf;
7. Rezumatul caracteristicilor produsului Tiavella 300 mg. [data accesării: octombrie 2021] https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_12776_29.11.19.pdf;
8. Vitamin B-1 – Uses, Side Effects, and More. WebMD. [data accesării: octombrie 2021] https://www.webmd.com/drugs/2/drug-1426/vitamin-b-1-oral/details;
9. National Institutes of Health. Riboflavin. [data accesării: octombrie 2021] https://ods.od.nih.gov/factsheets/Riboflavin-HealthProfessional/;
10. Rezumatul caracteristicilor produsului Vitamina B Complex EIPICO sirop . [data accesării: octombrie 2021] https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_8367_16.11.15.pdf;
11. National Institutes of Health. [data accesării: octombrie 2021] https://ods.od.nih.gov/factsheets/Niacin-HealthProfessional/;
12. MayoClinic. [data accesării: octombrie 2021] https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-niacin/art-20364984;
13. Pantothenic Acid. National Institutes of Health. [data accesării: octombrie 2021] https://ods.od.nih.gov/factsheets/PantothenicAcid-HealthProfessional/;
14. Rezumatul caracteristicilor produsului Recreol 50 mg/g cremă. [data accesării: octombrie 2021] https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_13399_13.08.20.pdf;
15. Rezumatul caracteristicilor produsului Vitamina B6 Arena 250 mg, comprimate. [data accesării: octombrie 2021] https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_12394_30.08.19.pdf;
16. Rezumatul caracteristicilor produsului Acifol 5 mg, comprimate filmate. [data accesării: octombrie 2021] https://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_579_27.02.08.pdf?anmPage=9&ID=173;
17. National Institutes of Health. [data accesării: octombrie 2021] https://ods.od.nih.gov/factsheets/folate-HealthProfessional/;
18. Rezumatul caracteristicilor produsului Vitamina B12, soluție injectabilă. [data accesării: octombrie 2021].

Corina Andrei

Farmacist rezident, asistent universitar
Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică
Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, București