Florence Nightingale sau „Doamna cu lampa”, femeia care a pus bazele asistenței medicale

Când spunem Florence Nightingale, ne gândim automat la prima școală de asistență medicală. Cunoscută pentru turul de noapte pe care-l făcea pentru a verifica pacienții, „Doamna cu lampa” avea să reformeze sistemul sanitar. Odată cu ea, asistenta și moașa și-au câștigat locul în spitale, unde duc în prezent, alături de medici, o luptă contracronometru pentru vieţile pacienţilor. Florence Nightingale s-a născut pe 12 mai 1820, fiind al doilea copil al unei familii britanice înstărite. Părinții, William și Fanny, deţineau proprietăți imobiliare și erau împătimiți ai călătoriilor. Însă Florence a ales un alt drum…

Florence Nightingale şi anul care îi schimbă viaţa

Florence Nightingale şi-a manifestat dorința de a-și ajuta semenii încă din adolescență, după cum au scos la iveală însemnările din jurnalele ei. În timp ce mama sa îşi dorea ca tânăra să se mărite, un moment avea să îi schimbe cursul vieții.

Mai exact, anul 1837 pare că a fost cel decisiv pentru Florence Nightingale. În însemnările sale din 17 februarie, tânăra a trăit un moment de pură revelație: „Dumnezeu mi-a vorbit și m-a chemat în slujba Lui”, ar fi scris în jurnalul său cea care avea să pună bazele primei școli de asistente și moașe. Afirmația avea să nască controverse, din pricina faptului că nu era o persoană care să se manifeste din punct de vedere religios.

În 1839, surorile Nightingale au ajuns în vacanță la Londra, timp în care mama lor a depus eforturi considerabile pentru a le găsi soți. Dar dorința din ce în ce mai mare a lui Florence de a deveni infirmieră nu a fost primită deloc cu bucurie de către părinți. Aceștia s-au împotrivit categoric acestui vis, având în vedere că lumea burgheză din care făceau parte desconsidera total infirmierele.

Florence a căzut într-o depresie cruntă, pierzând chiar și dorința de a mai trăi. În secret, a reușit însă să dezvolte planul unui sistem adecvat de tratament, punând cap la cap informațiile pe care le adunase despre spitalele din Anglia.

Devine director în cadrul Spitalului pentru Femei din Harley Street

În 1847 are ocazia de a-i cunoaşte la Roma pe Sidney și Liz Herbert, secretarul de stat al Angliei și soția acestuia. La scurt timp după ce împlineşte 31 de ani, Florence pleacă în Germania pentru cursuri de specialitate în domeniul medical. După întoarcere, chiar Liz Herbert este cea care o recomandă pentru funcția de director în cadrul Spitalului pentru Femei din Harley Street.

Chiar Charles Dickens scrie despre transformarea pe care reuşeşte să o facă Florence Nightingale – creează o farmacie, bucătării, băi, lifturi și chiar și un sistem de clopoțele cu care pacienții să ceară ajutor la nevoie. Însă Florence Nightingale avea să rămână în paginile de istorie cu intervențiile de pe frontul Războiului din Crimeea, din 1854.

Florence Nightingale, pe frontul din Crimeea

Relatările de pe teren ale primului reporter de război – William Russell – despre starea soldaților englezi răniți în Crimeea a determinat guvernul britanic să ia măsuri urgente. Însoțită de cele mai bune 38 de infirmiere ale sale, Florence a fost trimisă la spitalul de pe front pe 21 octombrie 1854. Mai exact, la Scutari sau Üsküdar, suburbie a Istanbulului, la 545 km de Crimeea.

După ce a văzut condițiile neadecvate în care își duceau zilele soldații răniți, Nightingale a luat primele măsuri. Şi-a luat colegele şi au curățat temeinic spitalul, reorganizând modul în care se acordau îngrijiri pacienților. Cu toate acestea, rata mortalității nu a scăzut, ba chiar a atins cifre alarmante. Un total de 4.077 de soldați britanici au murit acolo din cauza unor boli precum tifos, holeră sau dizenterie și nu din cauza rănilor de pe câmpul de luptă.

Medicul Ignaz Semmelweis, pionierul spălatului pe mâini

Nightingale a considerat că supraîncărcarea spitalului cu soldați și alimentația proastă au dus la bilanțul cutremurător. În cele din urmă, guvernul britanic a trimis o comisie care a reglat aceste aspecte, iar mortalitatea a fost redusă.

Experiența din Crimeea a fost definitorie pentru Florence Nightingale. Întoarsă în Regat, Nightingale a ținut să demonstreze Comisiei Regale pentru Sănătate în Armată că soldații au murit din cauza condițiilor precare din spital. Acesta a fost momentul în care a devenit apreciată de medici și și-a dobândit numele de ”Lady with the lamp” – „Doamna cu lampa”. Avea legătură cu turul de noapte făcut pentru a monitoriza starea pacienților.

Însă tânăra nu apucă să se bucure prea mult de succes. La doar 37 de ani, Florence rămâne paralizată şi luptă cu invaliditatea, însă depresia revine.

„Îngerul Crimeei”, pionier în asistența medicală modernă

Prin spiritul său organizatoric, Florence Nightingale a pus pe picioare spitalele de garnizoană din Anglia. Mai mult, a reușit să ajute și la crearea sistemului de sănătate în India. A pus bazele Academiei Medicale Militare și Școlii de Asistente de lângă Spitalul Sf. Thomas.

Oferea consultații chiar din propriul dormitor şi i-au cerut ajutorul mari personalități ale vremii, de la miniștri la generali. A consultat chiar și prin corespondență. Așa a strâns peste 17.000 de scrisori, fapt ce a plasat-o și în istoria epistolografiei.

Florence Nightingale a murit în data de 13 august 1910, la Londra, fiind înmormântată în cavoul familiei din East Wellow, în Hampshire, Marea Britanie. În semn de mare prețuire, a fost deschis Muzeul Florence Nightingale, chiar pe locul școlii originale de asistente. Găzduiește peste 2.000 de artefacte ce comemorează viața și cariera „Îngerului Crimeei”, așa cum i s-a mai spus lui Florence Night. Iar până în ziua de astăzi, Nightingale este recunoscută ca fiind pionierul asistenței medicale moderne.

Surse: Biography.com; History.com

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Adelina Mariş