Gerovitalul H3, elixirul uitat al tinereții?

Acum mai bine de 60 de ani, întreaga lume era martora popularizării unui preparat care promitea să combată procesul de îmbătrânire – GEROVITALUL H3 al Anei Aslan, un produs biotrofic pe bază de procaină. După o perioadă de succes nemaiîntâlnit, tratamentul cu Gerovital a intrat într-un declin. Nici astăzi nu există un răspuns tranșant în ceea ce privește formula cercetătoarei: a fost aceasta prea puțin valorificată ori s-a dovedit, de fapt, ineficientă în timp?

Ana Aslan, printre pionierii gerontologiei mondiale

Prof. dr. Ana Aslan nu este doar una dintre personalităţile care au făcut România cunoscută peste hotare, ci şi unul dintre pionierii gerontologiei mondiale. În 1952, Aslan a fondat primul Institut de Gerontologie și Geriatrie din lume și a început să pună bazele concepției profilactice de abordare a fenomenelor îmbătrânirii, ca o metodă esențială de întârziere sau evitare a morbidităţilor vârstei a treia [1].

Renumita formulă a Gerovitalului

Notorietatea Anei Aslan este, desigur, legată în primul rând de preparatul Gerovital H3 (GH3), un „produs biotrofic original românesc, primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbătrânire” [2]. Renumita formulă a fost elaborată între anii 1946 și 1956, după numeroase cercetări clinice și experimentale. Rezultatele acestor studii au fost incluse în lucrarea „Novocaina – factor eutrofic și întineritor”, publicată împreună cu prof. C. I. Parhon, în 1955. Un an mai târziu, Gerovitalul era prezentat lumii medicale internaționale, cu ocazia unui congres organizat la Karlsruhe, în Germania.

Omologarea preparatului a avut loc în anul 1957, iar prima formulă de tratament a fost sub formă de fiole. Ulterior, GH3 a fost introdus şi sub formă de drajeuri, cremă terapeutică şi loţiune capilară. Între timp, Ana Aslan a început experimentarea unui nou produs geriatric care conţinea, alături de procaină, şi un fac­tor activator şi antiaterogen – Aslavital, concretizat, de asemenea, prin omologare.

De la procaină la Gerovitalul H3

Procaina, introdusă în practica medicală sub numele de novocaină, a fost utilizată în mod uzual ca anestezic local. De-a lungul anilor, existaseră unele observaţii din partea câtorva medici, în general chirurgi, privind anumite efecte adiţionale benefice asupra pacienţilor. Ana Aslan a fost însă primul gerontolog care a studiat temeinic posibilele acțiuni terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de lungă durată în doze mici, cu rol curativ și profilactic [1].

Carol Davila, fondatorul Facultății de Medicină și Farmacie București

Provocarea a constat în stabilizarea compusului, pentru a-l menţine cât mai mult timp în organism, în condiţiile în care acesta este hidrolizat în circa o oră. Pentru a-i asigura soluției de procaină o mai bună stabilitate, pH-ul a fost scăzut la 3,3 (față de 4,5). Noua moleculă putea rămâne în corp peste șase ore, iar ingredientele aveau suficient timp să ajungă la organe, potenţându-se astfel efectele regenerative. După cum arată Grădineanu et al., întrucât situsurile (zonele) de acțiune ale procainei și produșilor săi de metabolism sunt multiple la nivel celular și molecular, se presupune existenţa unui număr mare de efecte terapeutice [1].

Acest nou produs, denumit Gerovital H3, conținea antioxidanți și agenți de stabilizare. Acțiunea antioxidantă era atribuită procainei, dar și celorlalți constituenți, precum sărurile de potasiu, acidul benzoic și acidul glutamic [1].

Efectele asupra proceselor degenerative de vârstă

În 1985, Ana Aslan publica lucra­rea „Tehnica şi acţiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizări după 34 ani de folosire”. Lucrarea era o sinteză a cercetărilor efectuate de colectivul său. Observaţiile clinice indicau faptul că Gerovitalul H3 ar avea ac­­ţiune stimulatoare asupra proceselor de regenerare de la ni­­velul ţesutului hepatic, mucoasei gastrice şi mă­du­vei osoase. De ase­­menea, sub acţiunea sa, s-ar fi produs şi re­­generarea fiziologică şi morfologică a muşchiului stri­at şi a nervilor periferici. Pentru că studiile asupra distrofiei nervoase arătau o eficienţă superioară a tratamen­tu­lui înaintea producerii distrofiei, se ple­da pentru utilizarea profilactică a medicamentului [2].

Oponenții Gerovitalului

Gerovitalul a întâmpinat scepticism în lumea medicală, în special în SUA, unde FDA a oprit importurile de preparate GH3 din 1982. Un rol hotărâtor în luarea acestei decizii l-a jucat, conform lui Perls, studiul realizat de Ostfeld et al. şi publicat de „Journal of the American Geriatrics Society”, în 1977. Mai recent, o revizuire Cochrane efectuată de Szatmari şi Bereczki concluziona, în 2008, că nu există nicio dovadă că procaina şi formulele care o conţin ar avea vreun efect în tratarea sau prevenirea afectării cognitive sau demenţei [3].

Procesul de îmbătrânire asupra principalelor sisteme de organe

Linia cosmetică „Ana Aslan”

Ana Aslan a brevetat şi două produse cosmetice (loţiunea capilară şi crema Gerovital H3), încredinţând producerea lor companiilor Farmec şi Miraj (cea din urmă redenumită Gerovital Cosmetics). În 2008, Farmec a preluat şi drepturile de producţie deţinute de Gerovital Cosmetics.

În prezent, gama Gerovital este una foarte cuprinzătoare, iar cremele Gerovital H3 au o formulă reînnoită, cu ingrediente moderne, precum acidul hialuronic, şi sunt exportate pe mai multe continente. Gerovitalul rămâne asociat cu lupta anti-aging şi cu personalitatea de excepţie a Anei Aslan.

Referințe bibliografice:

1. D. Grădinaru, C. Borșa, C. Ionescu, A. Ungurianu, D. Margină – Gerovital H3 – mecanisme biochimice implicate în acţiunea antioxidantă; 03 aprilie 2017; www.medichub.ro;
2. Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie​ „Ana Aslan” – Biografie; ana-aslan.ro.
3. T. Perls – The Reappearance of Procaine Hydrochloride (Gerovital H3) for Antiaging; Journal of the American Geriatrics Society, 2013.

Mihaela Cretu

Asistent de farmacie