Robert Koch, medicul care a descoperit bacteriile responsabile de tuberculoză și holeră

Robert Koch s-a născut pe 11 decembrie 1843, în Germania, și este unul dintre fondatorii bacteriologiei. A fost cel care a descoperit boala antrax, dar și bacteriile responsabile de apariția holerei și tuberculozei. Pentru descoperirile sale în ceea ce privește tuberculoza, în anul 1905, Robert Koch a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. În 1862, a început să studieze medicina la Universitatea din Göttingen și l-a avut ca profesor de anatomie pe Jacob Henle, Care susţinea că bolile infecțioase erau cauzate de organisme vii, parazite. După absolvire, a început practica la Spitalul General din Hamburg, iar în 1870 s-a oferit voluntar în Războiul Franco-Prusac. Din 1872 până în 1880 a fost ofițer medical în Wöllstein. Aceasta a fost perioada în care Robert Koch a făcut cercetări științifice remarcabile.

Bacillus anthracis, responsabil de apariția bolii antrax

La vreme aceea, antraxul era răspândit printre animalele crescute în fermele din districtul Wöllstein. Koch, deși deținea doar un singur microscop și nu avea contact cu alți specialiști din domeniu, a început să studieze boala, laborator fiindu-i propriul apartament. Deși bacilul antraxului era deja descoperit de Pollender, Rayer și Davaine, Koch își propusese să demonstreze științific că bacilul era, de fapt, cauza bolii. Astfel, el a inoculat șoareci cu bacili de antrax, prelevați din splina animalelor decedate, iar șoarecii au murit la rândul lor. Acest lucru a venit în confirmarea altor cercetări care demonstraseră că boala se transmitea prin intermediul sângelui animalelor cu antrax.

Koch a început cultivarea organismelor de antrax pe lamele de microscop, a demonstrat că acestea pot să crească și să se dezvolte în filamente lungi și a descoperit apariția corpurilor ovale în interiorul lor – spori latenți. Medicul a mai descoperit că sporii pot fi viabili ani de zile, chiar și în condiții de expunere, acest lucru explicând reapariția bolii pe pășunile abandonate, deoarece sporii latenți se pot dezvolta în bacili care cauzează antraxul – Bacillus anthracis.

Contribuții în bacteriologie și patologie

În 1877, a publicat o lucrare importantă despre investigarea, conservarea și fotografierea bacteriilor. Opera sa a fost ilustrată cu microfotografii. În lucrare, Robert a descris propria metodă de a pregăti straturi subțiri de bacterii pe lamele de sticlă și de a le fixa cu ajutorul căldurii. În 1878, Koch și-a rezumat experimentele privind etiologia infecției rănilor, inoculând animalele cu șase tipuri de infecții, fiecare cauzată de un microorganism specific. Apoi a transferat aceste infecții prin inocularea mai multor specii de animale, reproducând cele șase tipuri originale. În studiu, a observat diferențe de patogenitate pentru diferite specii de gazde și a demonstrat că organismul animal este un aparat excelent pentru cultivarea bacteriilor.

A investigat tuberculoza și holera

Koch a studiat și tuberculoza, cu scopul de a-i izola cauza. Deși se bănuia că boala era cauzată de un agent infecțios, organismul nu fusese încă identificat. Modificând metoda de colorare, Koch a descoperit bacilul tuberculos și a stabilit prezența acestuia în țesuturile animalelor și oamenilor care sufereau de boală. De asemenea, a reușit să izoleze organismul în mai multe medii și în martie 1882, Koch a anunțat în fața Societății de Fiziologie din Berlin că a izolat și a crescut bacilul tuberculozei, despre care credea că este cauza tuturor formelor de tuberculoză.

Medicul Ignaz Semmelweis, pionierul spălatului pe mâini

A călătorit și în Egipt, unde apăruse un focar de holeră și exista pericolul transmiterii în Europa. Deși a avut motive să creadă că o anumită bacterie cu formă de tijă curbată (vibrio) ar fi cauza holerei, epidemia s-a încheiat înainte de a putea confirma ipoteza. A plecat apoi în India, unde holera era endemică și a îndeplinit sarcina, identificând atât organismul responsabil de boală, cât și transmiterea acesteia prin apă potabilă, alimente și îmbrăcăminte.

Surse: Nobelprize.org; Britannica.ro

Sursă foto: Newscientist.com

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Ruxandra Dumitrescu