Savanta Ștefania Mărăcineanu, printre pionierii radioactivității

O adevărată somitate a științei mondiale, puțini români știu astăzi cine a fost Ștefania Mărăcineanu, fizician și chimist. S-a născut la București, iar numele ei se leagă de radioactivitatea artificială, precum și de prima ploaie artificială din lume. Pe cât de mărețe au fost descoperirile sale, pe atât de nesemnificative au fost aprecierile la adresa româncei care a lucrat în laboratorul de la Paris al celebrei Marie Curie. Anul acesta, s-au împlinit 140 de ani de la nașterea Ștefaniei Mărăcineanu, celebrați printr-un doodle special, postat de Google pe 18 iunie.

Ștefania Mărăcineanu, copila orfană ajunsă la Paris

Nu există multe însemnări despre copilăria Ștefaniei Mărăcineanu. Se știe că s-a născut la București, la data de 18 iunie 1882, ca „fiica naturală a Sevastiei, de profesie manager, în vârstă de 20 de ani”.

Ar fi urmat o perioadă nu prea plăcută pentru micuța Ștefania, care ar fi fost trimisă într-un orfelinat, unde începe să-și manifeste interesul pentru matematică și științele naturii.

După terminarea liceului, în 1907, începe cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice din cadrul Universității București, absolvind în 1910. După examenul de licență, Mărăcineanu devine profesor de științe  fizico-chimice la școala pe care a urmat-o în copilărie – Azilul „Elena Doamna”, dar și la Școala Centrală de Fete din București.

Imediat ce încetează Primul Război Mondial, în 1919, Ștefania Mărăcineanu primește o bursă de specializare la Paris, cu sprijinul profesorului și istoricului Constantin Kirițescu, pe atunci Director General al Învățământului Secundar. Așa ajunge la Universitatea Sorbona, unde asistă la cursurile de radioactivitate ale celebrei Marie Curie.

Descoperirile epocale ale Ștefaniei Mărăcineanu

Ștefania Mărăcineanu își susține în 1924 lucrarea de doctorat, „Recherche sur la Constant du Polonium et sur la penetration dans les metaux” („Cercetări asupra constanței poloniului și asupra penetrării în metale”), și primește calificativul „Tres Honorable”.

Sala în care și-a susținut teza a fost arhiplină, iar printre toți cei prezenți s-a numărat și Marie Curie, dubla laureată a Premiului Nobel pentru fizică și chimie, de altfel prima femeie ce a primit această distincție.

Prin lucrarea sa, Ștefania Mărăcineanu a scos la lumină fenomene senzaționale, ce au scris istorie la acea vreme. Printre ele a fost și efectul radiațiilor solare asupra substanțelor radioactive.

După prezentarea lucrării, Marie Curie i-a oferit domnișoarei Mărăcineanu postul de cercetător în laboratorul ei. Totodată, Henri Alexandre Deslandres – astronom francez și director al Observatorului din Paris, i-a făcut cadou câteva plăci de plumb, vechi de 300 de ani, de pe acoperișul observatorului astronomic din capitala Franței. Cu ajutorul lor, a demonstrat radioactivitatea plumbului în timp, dacă are contact cu soarele, dar și durata de viață a poloniului.

La un pas de Premiul Nobel

În anul 1935, Premiul Nobel pentru descoperirea radioactivității artificiale ajunge însă la fiica savantei Marie Curie, Irene, și la soțul ei, Frederic Joliot Curie.

Mâhnită, Mărăcineanu și-a arătat public nemulțumirea privind faptul că i-au fost folosite propriile studii, după ani buni de cercetare. Cu toate acestea, ea subliniază întreaga contribuție adusă de Irene Joliot Curie la studiul privind radioactivitatea artificială.

Iar la câteva zile după decernarea Premiului Nobel, revista franceză La Nature publică un articol în care sunt expuse rezultatele obținute de Ștefania Mărăcineanu în laboratorul Observatorului Astronomic de la Paris privind radioactivitatea. De altfel, fiica savantei Marie Curie va recunoaște în câteva articole că Ștefania Mărăcineanu a făcut câteva observații importante în ceea ce priveşte radioactivitatea.

„Ne amintim că savanta româncă, domnișoara Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”, au menționat Irene și soțul ei, Frederic Joliot-Curie, într-un articol din publicația Neues Wiener Journal.

Prima ploaie artificială din lume

Ștefania Mărăcineanu a uimit lumea și cu prima ploaie artificială din lume, o altă descoperire de-ale sale. Totul a fost posibil cu ajutorul unor săruri radioactive, care au declanșat artificial precipitații locale, în 1931, în Bărăgan. Și-a continuat cercetările privind acest fenomen în Algeria, primind sprijin din partea Guvernului francez. 

Mărăcineanu a descoperit și legătura dintre cutremure și precipitații. A explicat că înainte de un șoc puternic, se înregistrează o creștere semnificativă a radioactivității în epicentrul seismului ce urmează să se producă.

Ștefania Mărăcineanu s-a stins la 62 de ani

Tot marea ei pasiune, știința, i-ar fi adus și sfârșitul. Cel mai probabil din pricina iradierii, s-a îmbolnăvit de cancer. Acasă, la București, cea pe care lumea ar trebui să o aprecieze drept cea mai mare fiziciană și chimistă a României s-a stins la data de 15 august 1944, la doar 62 de ani. În semn de omagiu, Muzeul Curie din Paris conține laboratorul original de chimie din Institutul Radium, unde a lucrat Ștefania Mărăcineanu. 

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Surse: Stefania-maracineanu.ro; Google.com/doodles/stefania-maracineanus-140th-birthday; Rdador.ro 

Sursa foto: Wikipedia.org

Adelina Mariş