Consilierea pacienților în farmacie privind administrarea de antivirale

Produsele medicamentoase din clasa antiviralelor sunt utilizate pentru a trata sau pentru a preveni infecțiile cauzate de virusuri. Diferența dintre antivirale și antibiotice este aceea că primele acționează strict împotriva virusurilor, iar celelalte strict împotriva bacteriilor. Virusurile sunt particule microscopice care conțin material genetic (ARN sau ADN), învelit într-un strat proteic. Spre deosebire de bacterii, virusurile nu sunt celule și nu pot să se reproducă sau să îndeplinească funcții vitale în organism, pe cont propriu. Pentru a se multiplica, trebuie să infecteze mai întâi o celulă gazdă.

Rolul farmacistului în administrarea de antivirale

De regulă, medicamentele antivirale nu distrug în mod direct virusul, ci interferează cu diferite etape ale ciclului de replicare virală, împiedicând astfel virusul să infecteze celulele gazde sau să se reproducă eficient. Recomandarea medicamentelor antivirale se face în urma unei analize riguroase a tipului infecției virale, a stadiul bolii și al istoricul medical al pacientului. Eliberarea acestor produse din farmacie se face strict pe bază de prescripție de la medic. Aceasta clasă de medicamente nu este recomandată în toate cazurile de infecții virale. Există virusuri precum, rinovirus, virusul Epstein-Barr sau cele cauzatoare de infecții virale ușoare pentru care nu există substanțe specifice. Antiviralele sunt indicate în special în cazul infecțiilor severe sau persoanelor cu risc crescut de complicații. Infecția cu HIV, hepatita B și C, infecțiile herpetice (Herpes simplex, virusul varicelo-zosterian), gripa, infecția cu citomegalovirus și cu HPV beneficiază de tratament cu antivirale specifice. În fiecare caz, tratamentul cu antivirale este individualizat pentru fiecare pacient în parte.

Antivirale administrate în gripă

În perioada rece, odată cu instalarea gripelor sezoniere, crește numărul solicitărilor în farmacie de eliberare de antivirale care să acționeze împotriva acestui tip de afecțiuni sezoniere. Acestea au rol de a reduce severitatea și durata simptomelor și de a preveni complicațiile. Sunt indicate în special în cazurile severe de gripă sau la persoanele vulnerabile: persoane cu vârsta de peste 65 ani, gravide sau femei care au născut recent, persoane cu boli cronice (diabet, boli pulmonare, obezitate), persoane imunocompromise.

Farmacistul este specialistul din domeniul medical care, înainte de eliberarea de antivirale, oferă informații clare despre mecanismul de acțiune al acestora, modul de administrare, posibilele reacții adverse și contraindicații. Acele antivirale folosite în tratarea sau prevenirea gripei acționeaza prin inhibarea unei enzime specifice, care permite virusului să elibereze noi particule virale din celulele infectate și să se răspândească în organism. Cele mai prescrise substanțe cu acțiune antivirală în gripă sunt oseltamivir, zanamivir, baloxavir.

Pentru o bună consiliere, farmacistul trebuie să inițieze o discuție cu pacientul pentru a afla detalii legate de momentul declanșării simptomelor specifice gripei, despre severitatea acestora, precum și despre afecțiuni cronice existente. Pentru o eficiență crescută, este recomandat ca administrarea de antivirale gripale să se facă în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. În anumite situații, în special în cazul pacienților cu risc crescut de complicații, se pot administra antivirale și după depășirea acestui interval.

Formele farmaceutice ale antiviralelor gripale

Tot din farmacie, pacientul poate afla ca antiviralele gripale se găsesc sub mai multe forme farmaceutice, adaptate nevoilor pacienților. De asemenea, trebuie menționat ca efectele secundare ale acestora nu sunt severe, uneori sunt foarte rare si difera in functie de substanta administrata. In cazul oseltamivirului cele mai frecvente reactii adverse sunt greata si varsaturile. Zanamivirul, administrat inhalator poate provoca tuse si iritatie in gat dupa inhalare, fiind utilizat cu precautie de catre pacientii cu astms au BPOC. Baloxavir, o optiune noua de tratament antigripal prezinta efecte secundare rare, manifestate prin diaree sau simptome gastrointestinale.

Trebuie subliniat ca oseltamivir și baloxavir reprezintă substanțe medicamentoase cu efecte benefice în prevenirea gripei la persoanele expuse la virus. În consilierea pacientului, farmacistul trebuie să scoată în evidență faptul că odată cu administrarea de antivirale în gripă are loc reducerea simptomelor cu aproximativ 1-2 zile, iar eficiența lor este maximă dacă sunt folosite cât mai devreme. Au dovedit un rol benefic în prevenirea complicațiilor precum pneumonia, spitalizarea sau chiar decesul la persoanele cu risc ridicat.

De asemenea, foarte important pentru pacient este sa fie informat referitor la modul de adminstrare si la durata tratamentului cu medicamentele antivirale gripale. Oseltamivir se administreaza oral, de doua ori pe zi, timp de 5 zile. Pentru Zanamivir, medicament inhalator trebuie prezentat modul correct de administrare astfel incat substanta sa ajunga la nivelul plamanilor. Baloxavir, se administreaza in doza unica in prevenirea si tratarea simptomelor gripei, fapt ce constituie un avantaj comparative cu celelalte substante antivirale.

Farmacistul trebuie să sublinieze faptul că, pe lângă administrarea de antivirale la timp în gripa, un rol important în tratarea acesteia îl au și preparatele eliberate fără precripție medicală, cu substanțe precum ibuprofen, paracetamol, acid acetilsalicilic, folosite singure sau în combinații, odihnă și hidratarea corespunzătoare.

Concluzii

Atât acele antivirale care acționează împotriva gripei sezoniere, cât și celelalte antivirale destinate altor afecțiuni pot contribui la ameliorarea simptomelor, tratarea și, uneori, chiar la prevenirea instalării infecției virale, susținând calitatea vieții pacientului. Înainte de eliberarea prescripției medicale care include antivirale, farmacistul joacă acel rol esențial în consilierea pacientului prin prezentarea tuturor detaliilor legate de substanța prescrisă și a posibilelor măsuri farmacologice sau non-farmacologice cu rol benefic în perioada de boală.

Referințe bibliografice:

1. De Clercq, E. (2016). Antiviral Agents: Discovery and Development (1st ed.). Wiley-Blackwell;
2. Moscona, A. (2005). Neuraminidase inhibitors for influenza. The New England Journal of Medicine, 353(13), 1363-1373;
3. https://www.cdc.gov/flu/professionals/antivirals/summary-clinicians.html.

Raluca Catana

Farmacist Specialist Laborator farmaceutic