Dozele mici de aciclovir pot fi un tratament eficient în pitiriazisul rozat

Pitiriazisul rozat (PR) este o boala inflamatorie comuna autolimitata a pielii. S-a demonstrat ca PR poate fi asociat cu reactivarea virusului herpes uman 7 (HHV-7) si, uneori, cu virusul herpetic uman 6 (HHV-6). Desi multi pacienti nu au nevoie de niciun tratament, cu exceptia educatiei despre evolutia bolii si de calmare, unii pacienti au nevoie de tratament din cauza leziunilor extinse sau a pruritului. Drago et al. au demonstrat ca doze mari de aciclovir (800 mg de cinci ori pe zi timp de o saptamana) pot fi eficace in tratamentul PR si reduc timpul de vindecare a leziunilor. Foarte important, acest studiu nu a fost nici randomizat, nici orb. Scopul nostru a fost de a compara eficacitatea unor doze mici de aciclovir (400 mg ori pe zi, timp de o saptamana) (2 g / zi) cu grupul de control in tratarea PR in cadrul unui protocol randomizat, investigator-orb.

Materiale si metode

Studiul a fost efectuat la clinica ambulatoriu a Departamentului de Dermatologie de la Jondishapur, Universitatea de Stiinte Medicale, Ahvaz, Iran intre octombrie 2006 si februarie 2007. Pacientii eligibili au trebuit sa intruneasca urmatoarele criterii: (i) diagnosticul clinic de PR; (ii) varsta cuprinsa intre 12 si 60 de ani; (iii) mai putin de o luna de la debutul PR si (iv) niciun tratament sistemic sau de actualitate pentru stadiul existent al bolii sau pentru o alta boala.

Criteriile de excludere au inclus: (i) gravidele si femeile care alaptau; (ii) o hipersensibilitate cunoscuta la aciclovir si (iii) orice boli sistemice grave. Studiul a fost aprobat de catre Comitetul de etica al Facultatii de Medicina inainte de a incepe perioada de proba si toti pacientii si-au dat acordul scris.

Studiu

Studiul a fost conceput randomizat, comparativ, investigator-orb. Randomizarea a fost efectuata cu ajutorul unui tabel simplu aleatoriu, iar pacientii au fost impartiti in mod aleatoriu in doua grupuri: grupul de studiu (aciclovir 400 mg de cinci ori pe zi – 2 g/zi) timp de o saptamana) si grupul de control (follow-up). Medicii nu au stiut ce medicamente li se administreaza pacientilor lor. Pacientilor li s-a spus sa ia medicatia prescrisa de cinci ori pe zi timp de o saptamana si li s-a interzis sa ia orice alt medicament pe durata studiului. Fiecare pacient a fost examinat la inceputul tratamentului si saptamanal timp de o luna. Toate leziunile, precum si orice schimbare de scalare si eritem au fost fotografiate saptamanal cu ajutorul unui aparat de fotografiat digital Canon (S21S) cu rezolutie de 5 megapixeli.

Analiza statistica

Marimea esantioanelor a fost calculata dupa verificarea unor articole relevante, publicate anterior. Numarul de leziuni cutanate, reducerea eritemului si scalarea la grupul caruia i s-a administrat aciclovir au fost comparate cu cele ale grupului de control. Testul intre cele doua grupuri a fost efectuat cu ajutorul testului – t. O valoare P<0,05 a fost necesara pentru ca rezultatul sa fie considerat statistic semnificativ.

Rezultate

Dupa 4 saptamani de tratament, 54 din 64 de pacienti care au venit la clinica noastra au participat la studiu pana la sfarsit. Varsta medie a pacientilor a fost de 27.12 ani (interval 10 – 60 ani), iar durata medie a bolii inainte de inceperea tratamentului a fost de 18.25 zile. La inceputul studiului, grupurile de tratament nu au fost semnificativ diferite in ceea ce priveste varsta, numarul de leziuni si raportul barbat-femeie. Douazeci si opt de pacienti din grupul aciclovir si 26 de pacienti din grupul de control au fost evaluati pentru a vedea eficacitatea tratamentului.

Toti pacientii au prezentat leziuni heraldice, cele mai multe pe abdomen (37%) si cele mai putine pe piept si brate (14,8%) (tabelul 2). Treizeci si sase de pacienti (66,7% din total) au raportat in istoric o senzatie de frig obisnuit cu o luna inainte de aparitia PR. Rezultatele examinarii fizice si o comparatie intre fotografiile facute pacientilor au fost, dupa cum urmeaza:

La sfarsitul primei saptamani, treisprezece pacienti din grupul aciclovir (46,4%) si patru pacienti din grupul de control (15,4%) au prezentat o reducere de eritem (P = 0,014). Optsprezece pacienti din grupul caruia i s-a administrat aciclovir (64,3%) si sapte pacienti din grupul de control (26,9%) au prezentat o reducere in scalare (P =0,006) (tabelele 1 si 2).

Douazeci si doi de pacienti din grupul cu aciclovir (78,5%) si sapte pacienti din grupul de control (27%) au prezentat o reducere de eritem in saptamana a doua (P = 0,000). Toti cei 28 de pacienti din grupul aciclovir (100%) si 17 pacienti din grupul de control (65,4%) au prezentat o reducere in scalare in aceasta saptamana (P-= 0,001) (tabelele 1 si 2).

Tabelul 1 Procentul de pacienti care au prezentat o reducere a leziunilor eritematoase

Grupul de studiu	prima saptamana	a 2-a saptamana	a 3-a saptamana	a 4-a saptamana
Grup aciclovir	46,4	78,5	92,8	92,8
Grup de control	15,4	27	34,5	61,5

Tabelul 2 Procentul de pacienti care au prezentat o reducere la scalarea leziunilor

Grupul de studiu	prima saptamana	a 2-a saptamana	a 3-a saptamana	a 4-a saptamana
Grup aciclovir	64,3	100	100	100
Grup de control	26,9	65,4	92,3	80,1

La sfarsitul saptamanii a treia, din grupul cu aciclovir, 26 de pacienti (92,8%) au prezentat o reducere a eritemelor si 28 de pacienti (100%) au prezentat o reducere in scalare, iar la grupul de control aceste cifre au fost de noua (24,5%) (P = 0,000) si, respectiv, 21 (80,1%) (P = 0,015) (tabelele 1 si 2). La sfarsitul saptamanii a patra, 26 de pacienti din grupul cu aciclovir (92,8%) si 16 pacienti (61,5%) din grupul de control au prezentat o reducere a eritemelor (P =- 0,006). Toti pacientii din grupul cu aciclovir (100%) si 24 de pacienti din grupul de control (92,3%) au prezentat reducere in scalare pana in saptamana a 4-a (P = 0.133) (tabelele 1 si 2). Nu a fost niciun efect secundar la niciunul din cele doua grupuri pe parcursul procesului. In ceea ce priveste eritemele, tratamentul cu aciclovir a fost semnificativ superior fata de cel de control dupa 4 saptamani de tratament. In privinta scalarii, desi nu a existat nicio diferenta semnificativa intre cele doua grupuri pana in saptamana a 4-a, in primele 3 saptamani tratamentul cu aciclovir a fost semnificativ superior fata de grupul de control la reducerea in scalare.

Discutii

Studii recente au aratat un posibil rol etiologic al HHV-6 si HHV-7 sau al ambelor in PR. Detectarea de HHV-7 si HHV-6 in ADN sau atat in celulele mononucleare periferice, tesuturi, cat si in celulele plasmatice libere la pacienti cu PR corespunzatoare replicarii virale active sustine o relatie de cauzalitate.

Prin urmare, este posibil ca un tratament eficient impotriva acestor virusuri sa poata ajuta la reducerea severitatii acestei boli.

Aciclovir in doze mari este eficient impotriva HHV-6 si HHV-7 in vitro. Acest medicament are mult mai putine efecte secundare decat alte medicamente antivirale, cum ar fi foscarnet, ganciclovir si penciclovir.

Drago et al. au efectuat un studiu similar pe 87 de pacienti cu PR care au primit aciclovir consecutiv sau au facut parte din grupul de control. Aciclovir a fost administrat 800 mg de cinci ori pe zi, timp de o saptamana. Dupa 14 zile de tratament, 79% dintre pacientii tratati au regresat pe deplin comparativ cu 4% din grupul control. Vindecarea completa s-a realizat in 17.2 zile la pacientii tratati in prima saptamana de la debut si in 19.7 zile la pacientii tratati mai tarziu. In special, acest studiu nu a fost nici randomizat, nici orb, dar in acest studiu am randomizat 64 de pacienti cu PR pentru a primi fie doza mai mica de aciclovir (400 mg de cinci ori pe zi, timp de o saptamana) (2g/zi) sau niciun tratament, deoarece aceasta doza mai mica poate avea efecte secundare. In plus, aciclovir 800 mg de cinci ori pe zi este un tratament standard pentru varicela zoster, dar doza recomandata de aciclovir pentru tratamentul virusurilor herpes, cum ar fi infectie cu HSV, este mai mica decat la varicela zoster.

In studiul nostru, pacientii au fost examinati in ceea ce priveste modificarile in scalare si cele ale leziunilor eritematoase. La sfarsitul celei de-a doua saptamani la grupul aciclovir, 118.5% din pacienti au prezentat reducerea eritemelor si 100% au prezentat o scadere in scalare, iar la grupul de control, la sfarsitul celei de-a doua saptamani, aceste cifre au fost 34.5% si 80.1%. Administrarea de aciclovir a fost semnificativ superioara fata de tratamentul de control in scalare si in reducerea eritemelor in saptamana a doua. Rezultatele noastre au aratat ca aciclovir a fost semnificativ superior fata de tratamentul de control `n ceea ce priveste eritemele dupa 4 saptamani de tratament (P = 0,006) cu privire la scalare, desi nu a existat nicio diferenta semnificativa intre cele doua grupuri pana in saptamana a patra (P = 0.135). In primele 3 saptamani, tratamentul cu aciclovir a fost semnificativ superior tratamentului de control (placebo) in reducerea la scalare (P =0,015).

Drago et al. au vorbit pentru prima data despre recomandarea de aciclovir in tratamentul pentru PR. Studiul cu investigatorul-orb, randomizat cu doze mici de aciclovir prezentate in acest studiu, chiar daca nu tocmai in conformitate cu studiu anterior al lui Drago, confirma rezultatele studiului din urma. Astfel, studiul nostru a confirmat pentru a doua oara raspunsul clinic favorabil al pacientilor cu PR la aciclovir.

In concluzie, credem ca aciclovir poate fi considerat ca o noua optiune terapeutica in tratamentul pentru PR chiar si in doze mai mici decat a fost aplicat in studiul anterior. Deci, avand in vedere siguranta si eficienta aciclovir, le sugeram colegilor nostri sa ia in considerare acest tratament cand au un pacient care sufera de aceasta afectiune, cel putin in cazurile cu leziuni extinse sau cu prurit.

References:

Drago F, Ranieri E, Malaguti F, Lost E, Rebora A. Human herpes virus 7 and pit-yriasis rosea. Lancet 1997; 349: 1367-1368..
Watanabe T, Kawamura T, Jacob SE et al. Pityriasis rosea is associated with systemic active infection with both human herpesvirus – 7 and human herpesvirus-6. J Invest Dermatol 2002; 119: 793-797.
Btoccolo F, Drago F, Careddu AM et al. Additional evidence that pityriasis rosea is associated with reactivation of HHV-6 and HHV-7. J Invest Dermatol 2005; 124: 1234-1240.
Drago F, Malaguti F, Ranieri E, Losi E, Rebora A. Human herpes virus-like particles in pityriasis rosea lesions: an electron microscopy study. Cutan Patilol 2002; 29: 359-361.
Kosuge H, Tanaka-Taya K, Miyoshi H et al. Epidemiological study of human herpesvirus-6 and human herpesvirus-7 in pityriasis rosea. Br J Dermatol 2000; 143: 795-798.
Drago F, Vecchio F, Rebora A. Use of high dose acyclovir in pityriasis rosea. J Am Acad Dermatol 2006; 54: 82-85.
Drago F, Brocc.olo F, Rebora A. Pityriasis rosea: an update with a criti-cal appraisal of its possible herpesviral etiology. J Am Acad Dematol 2009; 61: 303-318.
Drago E, Ranieri E, iMalaguti F, Battifoglio ML, Losi E, Reborn A. Human herpesvirus 7 in patients with pityriasis rosea. Electron microscopy investigations and polymerase chain reaction in mononuclear cells, plasma and skin. Dermatology 1997; 195: 374-378.
Burns WH, Sandford GR. Susceptibility of human herpesvirus-6 to antivirals in vitro. J Infect Dis 1990; 162; 634-637.
Yoshida M, Yamada M, Tsukazaki T et al. Comparison of antiviral compounds against human herpesvirus 6 and 7. Antiviral Res 1998; 40: 73-84.
Jackson JL, Gibbons R, Meyer G, Inouye L. The effect of treating herpes zoster with oral acyclovir in preventing postherpetic neuralgia. A meta-analysis. Arch Intern Med 1997; 157: 909-912.
de Ruiter A, Thin RN. Genital herpes. A guide to pharmacological therapy. Drugs 1994; 47: 297-304.