Istorie, Pasiune, Stiinta si Credinta

„Pasiunea este costisitoare si exigentele cresc pe masura trecerii timpului” – Mihai Stanescu –

Evenimentul deosebit ce se desfasoara in Facultatea noastra din anul universitar 2009/2010, Bursa de Excelenta „ CONF. DR. FARM. Z. ST. FARAIROTU”, ne-a prilejuit o mai buna cunoastere a capacitatii si dorintei de informare a studentilor nostri. Am adresat trei intrebari studentului care a castigat concursul in 2010, Mihai Stanescu. Raspunsurile studentului sunt demne de retinut.

1. Cum ai capatat pasiunea pentru cartile vechi?

„M-am „imbolnavit” de acest microb al bibliofiliei inca de mic. Astazi constientizez care este sursa acestei pasiuni: un cufar de la sora bunicii, care continea printre altele si carti vechi de la strabunica si strabunicul.
Bineinteles ca am fost foarte curios sa il vad, dar nu s-a lasat deschis usor.
Dar… a venit momentul cand l-am „desigilat” si am fost foarte curios sa vad acele carti la care am visat atata timp.
Era de fapt o lada simpla din anii 1920, care mai continea cateva fotografii de familie cu parintii si bunicii bunicii mele si o carte mai interesanta: „Psalmii imparatului David”, de format mic. Cartea era tiparita la Bucuresti in 1855. Celelalte componente nu mi-au atras atentia.

Mai aveam de la stra-strabunica o Biblie („Sfanta Scriptura”) tiparita la Iasi in 1874, care a fost partial arsa intr-un incendiu cauzat de o candela.

Astfel, am realizat ca totul nu era asa cum credeam, si coroborand cu pasiunea mea pentru istorie m-am gandit sa colectionez carti, „pentru a suplini lipsa din acel cufar.”

Imi placeau cartile inca de mic, dar nu faceam diferenta intre cele vechi si cele noi. Din anul 2001 am inceput sa colectionez. Acum detin unele exemplare de la sfarsitul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea si multa literatura franceza din secolul al XIX-lea. Printre cele mai importante piese ale colectiei pot enumera: – o editie in latina a poetilor Catvlvs, Tibvlvs si Sextivs Propertivs de la 1604, tiparita la Paris; trei volume din Operele lui Moliere, editia a II-a din 1697.
Dintre cartile romanesti mai important este un ceaslov, tiparit la Ramnic, 1753.
Continui sa ravnesc inca la incunabule (carti vechi si pretioase, tiparite intre 1455-1500). Pasiunea este costisitoare si exigentele cresc pe masura trecerii timpului. Dar si cu ajutorul bunicii mele, colectia a crescut putin cate putin.

Colectionez si fotografii de la mijlocul secolului al XIX-lea. Piesa de rezistenta este o fotografie de la cabinetul lui Carol Popp de Szathmari, datata circa din 1861-1863”.

2. Te-ai gandit in timpul semestrului ca vei obtine aceasta bursa?

„In primul rand m-am bucurat ca prin intermediul acestui proiect am avut deosebita placere sa analizez comorile bibliofile de la biblioteca Universitatii de Medicina si Farmacie, „Carol Davila”, Bucuresti.
Pentru aceasta tin sa le multumesc Doamnei Profesor Ana Carata, presedintele SRIF, care m-a indrumat spre aceasta biblioteca. De asemenea, multumesc si Domnului Director al Bibliotecii UMF, „Carol Davila ”, Gheorghe Buluta, care mi-a facilitat accesul la materialul de studiu.

Trebuie subliniat ca pentru consultarea acestui fond trebuie permis special si acordul Domnului Director. Fiecare student isi doreste sa castige un concurs sau o bursa. Pot sa spun ca m-am gandit ca as putea castiga, dar mi-am dat seama ca si ceilalti colegi participanti la aceasta bursa isi doresc la fel de mult acest lucru.

Important a fost ca fiecare a perseverat in realizarea lucrarii sale si a depus efort pentru finalizare. Toti participantii la acest concurs au avut ceva de castigat din acest proiect, deoarece am redescoperit importanta istoriei si a trecutului profesiei. Istoria farmaciei, disciplina de invatamant de peste 150 ani la Bucuresti si stiinta intre stiintele farmaceutice, este din ce in ce mai uitata”.

3. Care va fi rolul istoriei farmaciei pentru tine, in urmatorii ani?

„Prin acest proiect am privit spre viitor, gandindu-ne intotdeauna la radacinile trecutului profesiei de farmacist.
Avand in vedere ca sunt student in anul IV la Facultatea de Farmacie, pot afirma ca istoria farmaciei ocupa un rol important in cadrul prioritatilor mele.

Prin mecenatul Doamnei Profesor Mihaela Firsirotu, fiica Domnului Conferentiar Zizi Farsirotu si prin increderea acordata de membrii comisiei de evaluare, am realizat ca aceasta materie este singura care ne poate spune unde se afla radacinile profesiei de farmacist si ce vrem sa fim in viitor.

Cercetarea materialelor documentare vechi de secole, imbinata cu descoperirile actuale din domeniul stiintelor farmaceutice, pot crea un arc peste timp. Acest arc ne indruma in epoca actuala, epoca vitezei. In secolul XXI se tinde din ce in ce mai mult sa se elimine tot ce este vechi. De la demolarile monumentelor istorice din zone protejate, care prin „ajutorul” unor vanatori imobiliari lipsiti de scrupule si autoritati „binevoitoare”, pana la acceptarea fara limite a conceptului ,,acest lucru este vechi, atunci e demodat, deci nu-mi pasa”, este o distanta periculos de mica.
Putem stopa foarte simplu aceste concepte, indraznesc sa spun, viciate prin acceptarea ca vechiul si noul coexista, asa cum este in cazul istoriei farmaciei”.

Autor: Prof. Dr. Farm. Ana CARATA