Rolul farmacistului în administrarea medicamentelor antineoplazice

Prescrierea corectă a medicamentelor este o parte esențială a managementului în bolile neoplazice. Durerea este principalul simptom raportat în rândul pacienților cu cancer avansat sau metastatic. Consilierea de către un farmacist oncologic a fost eficientă în diminuarea preocupărilor pacienților și în creșterea înțelegerii acestora cu privire la necesitatea medicamentului, sporind astfel aderența lor și, în consecință, îmbunătățind îngrijirea primită. Mai multe studii au evaluat impactul intervenției conduse de farmacist asupra managementului terapiei din cancer, dar și asupra durerii canceroase. Rezultatele au arătat că integrarea farmaciștilor într-o echipă multidisciplinară de gestionare a durerii din cancer poate duce la reducerea problemelor de terapie cu medicamente, îmbunătățirea aderării la ghidurile de management al durerii, îmbunătățirea controlului durerii, îmbunătățirea calității vieții și creșterea satisfacției pacientului.

Introducere

Cancerul este o boală complexă care poate afecta diferite părți ale corpului. Ratele de cancer au arătat o tendință de creștere în ultimul deceniu [1]. Majoritatea cazurilor de cancer sunt detectate târziu, prin urmare devin netratabile și duc la o mortalitate semnificativă. În plus, lipsa de conștientizare cu privire la evoluția bolii, factorii de risc, modalitățile de diagnosticare și măsurile preventive contribuie la creșterea poverii bolii. În ciuda evoluțiilor semnificative în managementul terapeutic al cancerelor, motivul de îngrijorare este lipsa aderenței la medicamente. Acest lucru este atribuit în principal efectelor adverse ale medicamentului, costului medicamentelor și altor motive. Există diverse aspecte ale aderenței la medicamentele pentru cancer, care includ modalități terapeutice pentru tratarea cancerelor, factori care influențează aderența la medicamente, bariere și facilitatori în aderarea la medicamente.

Tratamentul cancerului este complex și cuprinde abordări precum chirurgie, radiații și chimioterapie. Cu toate acestea, terapii mai avansate, cum ar fi terapia genică, terapia cu celule stem (celule stem pluripotente induse, celule stem embrionare, celule stem hematopoietice, celule stem neuronale și celule stem canceroase), anticorpi monoclonali, nanotehnologie, ablație (ablație termică, crioablație și ablație cu radiofrecvență) și terapii bazate pe chimiodinamică și feroptoză, împreună cu terapii radiodinamice, terapie radionică, terapie fotodinamică pe bază de chitosan, modalități de terapie țintită pe bază de livrare folosind particule polimerice foto-responsive conjugate cu acid folic, terapie pe bază de virus oncolitic și terapiile antioxidante naturale, au fost explorate în tratamentul complex al cancerului. Unele dintre aceste intervenții se află în diverse stadii de dezvoltare, iar câteva sunt deja aprobate și utilizate pentru tratamentul diferitelor tipuri de cancer [2]. Proprietățile anticancerigene ale proteinei de legare a tioredoxinei (TXNIP) au fost investigate pentru aplicarea acesteia în tratarea cancerului [3]. Recent, terapia promedicamentului cu enzimă dirijată pe polimer, polipeptidele asemănătoare elastinei și acidul dezoxiribonucleic plasmid (ADN) au fost sugerate ca opțiuni mai noi de tratament pentru cancer.

Aderența la terapia cancerului necesită o înțelegere aprofundată a afecțiunii, a tratamentului ei și a modului în care medicamentele îmbunătățesc calitatea vieții. Capacitatea de a încorpora terapia în viața de zi cu zi sporește aderarea la bolile cronice care pot fi autogestionate. În general, studiile arată că toxicitatea scăzută, efectele secundare ușoare și administrarea orală a medicamentului par să încurajeze aderența la terapie [4]. Facilitatorul important pentru aderența la medicamente este motivația pacientului. În cazul cancerului avansat, pacienții trebuie să aibă acces ușor la asistență medicală și timp suficient pentru discuțiile cu medicul specialist oncolog sau farmacist. Când se confruntă cu probleme din lumea reală în viața de zi cu zi, în timp ce se luptă împotriva cancerului de sân, de exemplu, autoeficacitatea este o abilitate crucială. Probabilitatea unei aderențe îmbunătățite este crescută dacă pacientul își asumă responsabilitatea pentru autogestionarea medicamentului și cunoaște schimbarea medicamentelor în cazul în care boala se agravează. Comunicarea eficientă și informarea adecvată sunt cei mai importanți factori în facilitarea unei mai bune aderențe la medicamente în rândul pacienților cu cancer de sân.

Schemele de tratament stabilite în funcție de nevoile individuale ale pacientului sunt susținute de medicația existentă în farmacie, asigurând continuitatea îngrijirilor medicale.

Farmaciștii oncologi sunt implicați în îngrijirea pacienților cu cancer în toate fazele tratamentului acestora; de la evaluare și diagnostic, până la deciziile de tratament, managementul medicamentelor, managementul simptomelor și îngrijirea de susținere și, în final, cu programe de supraviețuire la finalizarea tratamentului. Ei lucrează în echipe multidisciplinare pentru a asigura o listă actuală și exactă de medicamente, pentru a selecta terapia cea mai potrivită, pentru a monitoriza efectele medicamentelor prescrise și pentru a gestiona efectele adverse care însoțesc adesea tratamentul cancerului. Pe măsură ce îngrijirea pacienților cu cancer continuă să întâmpine provocări precum terapii cu costuri ridicate, deficit de medicamente, cerințe de reglementare și rambursare în scădere, se bazează foarte mult pe farmacistul oncologic pentru a oferi sprijin echipei clinice, într-un efort de a îmbunătăți îngrijirea generală a cancerului și calitatea vieții pacientului.

Rolurile farmaciștilor oncologi

Enumerăm în cele ce urmează rolurile pe care le au farmaciștii oncologi:

sunt responsabili pentru asigurarea siguranței combinării și distribuirii chimioterapiei, menținerea unei surse adecvate de medicamente, minimizarea risipei de medicamente, minimizarea expunerii inutile la medicamente periculoase și gestionarea costurilor și rambursărilor aferente medicamentelor pentru cancer. Odată cu apariția noilor tehnologii și asistența personalului de asistență, cum ar fi tehnicienii de farmacie, aceste responsabilități nu mai sunt obiectivul principal al farmaciștilor.
sunt priviți ca „experți în medicamente pentru cancer”, care își concentrează timpul oferind îngrijire directă a pacientului, educarea pacientului și participarea activă la luarea deciziilor clinice;
lucrează în colaborare cu alți profesioniști din domeniul sănătății pentru a dezvolta linii directoare instituționale și pentru a lua decizii bazate pe dovezi, menite să îmbunătățească îngrijirea pacientului;
participă în comitete pentru îmbunătățirea siguranței, eficacității și calității îngrijirii pentru cancer și pentru a dezvolta politici și a implementa programe prin care să asigure siguranța personalului și a pacienților în timpul primirii, pregătirii, administrării și monitorizării agenților anticancerigeni;
au pregătire și expertiză care îi plasează într-o poziție optimă pentru a oferi servicii de management al medicamentelor pe tot parcursul îngrijirii, pentru cele mai frecvente complicații ale pacientului: gestionarea durerii, greață/vărsături, diaree, anemie, depresie, oboseală etc.;
depozitarea și manipularea citostaticelor în condiții controlate;
contribuția la cercetarea cancerului prin conducerea de studii clinice, raportarea observațiilor importante din practică, precum și sprijinirea programelor de investigare a medicamentelor și monitorizare a produselor farmaceutice și materialelor sanitare utilizate în studii clinice;
contribuția pentru găsirea de soluții care să atenueze deficitul actual de chimioterapie, pentru a ușura povara deficitului viitor asupra resurselor de îngrijire a sănătății și pentru a minimiza impactul asupra pacienților care primesc tratament pentru cancer.

Durerea este unul dintre cele mai frecvente și supărătoare simptome în rândul pacienților cu cancer avansat; 75 – 80% dintre ei raportează durere [5]. Datorită eficacității lor, analgezicele opioide sunt principalul suport al managementului durerii cauzate de cancer [6,7]. Din păcate, există informații limitate despre modul în care pacienții cu cancer folosesc medicamentele prescrise de medici, dar aderarea slabă la opioide a fost raportată la 51 – 70% dintre pacienți [8].

În ultimii ani, a existat o conștientizare sporită cu privire la rolul major pe care opioidele eliberate pe bază de rețetă îl au în cazurile de vizite la camera de urgență sau deces prin supradozaj [9]. Un studiu a constatat că pacienții care primesc opioide pentru durerea canceroasă au un risc mai mare de a primi o doză generală mai mare de opioide, iar printre acești pacienți, doza de opioide este asociată cu un risc mai mare de deces prin supradoză [10]. Un model eficient de colaborare multidisciplinară a fost descris în Taipei, pentru evaluarea proactivă a managementului durerii, prin colaborarea dintre farmaciști și medicii specialiști în anestezie și terapie intensivă [11]. Pentru evaluarea durerii canceroase este necesară o abordare cuprinzătoare efectuată de către un echipă multidisciplinară, deoarece gestionarea acesteia este multifațetată și cu provocări. Pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice ale durerii canceroase, adăugarea activităților de îngrijire farmaceutică furnizate de farmacist într-o echipă multidisciplinară este benefică pentru pacienții cu cancer. Farmaciștii au un rol crucial în modelarea și obținerea rezultatelor de succes în managementul durerii din cancer, datorită expertizei lor clinice și farmacologice. Farmaciștii sunt implicați în evaluarea controlului durerii pacienților cu cancer, efectuarea analizei medicamentelor, optimizarea terapiei cu medicamente și/sau opioide, gestionarea interacțiunilor medicament – medicament, monitorizarea reacțiilor adverse și aderarea la terapia medicamentoasă, educarea profesioniștilor din domeniul sănătății [12].

Programele de îngrijire paliativă pentru cancer în ambulatoriu oferă o evaluare multidimensională și interdisciplinară a multiplelor simptome, evaluare efectuată de către asistente, medici, farmaciști și alți profesioniști din domeniul sănătății special instruiți. Consilierea de către un farmacist oncologic a fost eficientă în diminuarea preocupărilor pacienților și în creșterea înțelegerii acestora cu privire la necesitatea medicamentului, sporind astfel aderența lor și, în consecință, îmbunătățind îngrijirea primită [13].

Problemele de tratament pot rezulta din îngrijirea fragmentată între mai mulți medici, o întrerupere a comunicării între un medic generalist și un farmacist și o coordonare ineficientă între îngrijirea primară și cea secundară. Într-un studiu recent efectuat în rândul pacienților cu cancer pulmonar, accesul la medicamente și asistența medicală a fost citat drept motivul predominant pentru neaderență [14]. Într-un studiu recent care a evaluat aderența la medicamente în rândul pacienților cu afecțiuni hematologice maligne, s-a observat că doar 25% dintre pacienți au aderat la medicamente, iar mulți pacienți au întrerupt terapia pentru mai mult de 30 de zile. Au fost identificate mai multe bariere în calea medicației, cum ar fi furnizorul, pacientul, tratamentul și factorii socioeconomici.

În ciuda nivelurilor satisfăcătoare de aderență la medicamente, aderența pe termen lung poate fi îmbunătățită cu intervențiile medicilor și farmaciștilor și prin utilizarea unei aplicații care permite pacienților să adere la regimul terapeutic prescris [15].

Efectele adverse ale medicamentelor (fatigabilitate, anemie, dureri osoase, greață, vărsături) sunt legate de întreruperea administrării medicamentelor pentru cancer. Aderența la medicamente trebuie corelată cu o abordare crescută, centrată pe pacient. Aderența slabă la medicamente este, de asemenea, rezultatul accesului dificil la asistență medicală și al timpilor lungi de așteptare pentru prescripția medicală. S-a observat că atât uitarea intenționată, cât și neintenționată, precum și costul medicamentelor au fost principalele motive pentru neaderare în cazul femeilor latino/hispanice în postmenopauză care sufereau de cancer de sân. Medicamentele antineoplazice administrate oral și respectarea acestora sunt influențate de diverși factori care includ accesul la informații legate de medicamente, decizii comune în care atât pacientul, cât și medicii își asumă responsabilitatea pentru consecințe și rolul jucat de farmacist în evaluarea factorilor care interferează cu aderența [16].

Deși mulți farmaciști oncologici sunt membri încorporați în echipa de asistență medicală, datele care documentează contribuțiile lor la rezultatele optime ale pacientului sunt în creștere [17]. Farmaciștii oncologi sunt capabili să ofere management al terapiei cu medicamente, datorită nivelului lor de pregătire, experiențelor de practică și responsabilităților. Există foarte puține date despre practica lor actuală, inclusiv despre schimbarea rolurilor în echipa multidisciplinară, impactul general și efectele în educația pacienților și a profesioniștilor din domeniul sănătății [18].

Un rol activ al farmacistului oncolog este în studiile clinice. Medicația din studiile clinice este păstrată și gestionată în condiții optime de farmacia spitalului/farmacistul șef, utilizarea ei fiind monitorizată de farmacologul/farmacistul clinician.

Datorită cunoștințelor lor de specialitate cu privire la medicamentele utilizate pentru tratarea cancerului și a efectelor secundare asociate acestuia, farmaciștii oncologi joacă adesea un rol important în educația altor furnizori de servicii medicale (farmaciști non-oncologi, studenți și rezidenți în farmacie, studenți și rezidenți la medicină, asistente și furnizori de nivel mediu), pacienți și îngrijitorii acestora. Acest rol include dezvoltarea de materiale și programe educaționale care detaliază medicamentele utilizate pentru a trata cancerul și complicațiile acestuia, potențialele interacțiuni medicamentoase, efectele adverse și gestionarea eficientă a simptomelor. De asemenea, farmaciștii se pot implica în dezvoltarea de instrumente și programe pentru îmbunătățirea aderării la medicamente cu regimuri complicate, inclusiv calendare de dozare și jurnale de medicamente, ca de exemplu a crea calendare de tratament ca ajutoare vizuale.

Concluzii

Terapia cancerului este o problemă complexă și necesită o abordare cu mai multe fațete, în care familia și furnizorul de asistență medicală joacă un rol crucial. Povara financiară a îngrijirii medicale crește pentru pacienți și pentru societate, în general, dacă pacienții nu primesc beneficiile anticipate pentru sănătate și subvențiile pentru venituri mici. Neaderarea la medicamentele împotriva cancerului ar putea duce la rezultate clinice nefavorabile și poate provoca o morbiditate și mortalitate crescute.

Consilierea de către un farmacist oncologic este eficientă în diminuarea preocupărilor pacienților și în creșterea înțelegerii acestora cu privire la necesitatea medicamentului, sporind astfel aderența lor și, în consecință, îmbunătățind îngrijirea primită.

Farmacistul oncolog este implicat activ în toate aspectele îngrijirii bolnavilor de cancer, de la pregătirea chimioterapiei la educația și consilierea pacienților, fiind astfel un membru indispensabil al echipei multidisciplinare oncologice. Organizarea activităților specifice de depozitare, preparare și eliberare a medicației oncologice și de eliminare a deșeurilor rezultate sunt aspecte critice de calitate a activității într-un spital de oncologie.

Referințe bibliografice:

VR, Chacko AM, Abdulla N, Annamalai M, Kandi V. Medication Adherence in Cancer Patients: A Comprehensive Review. Cureus. 16(1):e52721;
Debela DT, Muzazu SG, Heraro KD, Ndalama MT, Mesele BW, Haile DC, et al. New approaches and procedures for cancer treatment: Current perspectives. SAGE Open Med. 2021; 9:20503121211034366;
Katturajan R, Nithiyanandam S, Parthasarathy M, Gopalakrishnan AV, Sathiyamoorthi E, Lee J, et al. Immunomodulatory Role of Thioredoxin Interacting Protein in Cancer’s Impediments: Current Understanding and Therapeutic Implications. Vaccines. 2022 Nov 10; 10(11):1902;
Ho SC, Jacob SA. Tangiisuran B. Barriers and facilitators of adherence to antidepressants among outpatients with major depressive disorder: A qualitative study. PloS One. 2017; 12(6):e0179290;
van den Beuken-van Everdingen MHJ, de Rijke JM, Kessels AG, Schouten HC, van Kleef M, Patijn J. Prevalence of pain in patients with cancer: a systematic review of the past 40 years. Ann Oncol off J Eur Soc Med Oncol. 2007 Sep; 18(9):1437–49;
Brescia FJ, Adler D, Gray G, Ryan MA, Cimino J, Mamtani R. Hospitalized advanced cancer patients: a profile. J Pain Symptom Manage. 1990 Aug; 5(4):221–7;
Portenoy RK, Lesage P. Management of cancer pain. Lancet Lond Engl. 1999 May 15; 353(9165):1695–700;
Tzeng JI, Chang CC, Chang HJ, Lin CC. Assessing analgesic regimen adherence with the Morisky Medication Adherence Measure for Taiwanese patients with cancer pain. J Pain Symptom Manage. 2008 Aug; 36(2):157–66;
Bohnert ASB, Valenstein M, Bair MJ, Ganoczy D, McCarthy JF, Ilgen MA, et al. Association between opioid prescribing patterns and opioid overdose-related deaths. JAMA. 2011 Apr 6; 305(13):1315–21;
Preux C, Bertin M, Tarot A, Authier N, Pinol N, Brugnon D, et al. Prevalence of Opioid Use Disorder among Patients with Cancer-Related Pain: A Systematic Review. J Clin Med. 2022 Mar 14; 11(6):1594;
Chen KJ, Tai YT, Chang EH, Kuo LN, Kuo CN. Effectiveness of collaboration between oncology pharmacists and anaesthesiologists for inpatient cancer pain management: A pilot study in Taiwan. J Int Med Res. 2021 Nov 12; 49(11):03000605211055415;
Shrestha S, Kc B, Blebil AQ, Teoh SL. Pharmacist Involvement in Cancer Pain Management: A Systematic Review and Meta-Analysis. J Pain. 2022 Jul 1; 23(7):1123–42;
The role of the pharmacist in improving medication beliefs and adherence in cancer patients – Nevzat Birand, Ahmet Sami Boșnak, Ömer Diker, Abdi Abdikarim, Bilgen Bașgut, 2019 [Internet]. [cited 2024 May 16]. Available from: https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1078155219831377;
Souliotis K, Peppou LE, Economou M, Marioli A, Nikolaidi S, Saridi M, et al. Treatment Adherence in Patients with Lung Cancer from Prospects of Patients and Physicians. Asian Pac J Cancer Prev APJCP. 2021 Jun 1; 22(6):1891–8;
Joret R, Matti N, Beck M, Michel B. Medication adherence and persistence among patients with non-small cell lung cancer receiving tyrosine kinase inhibitors and estimation of the economic burden associated with the unused medicines. J Oncol Pharm Pract Off Publ Int Soc Oncol Pharm Pract. 2022 Jul; 28(5):1120–9;
Zhou H, Wang X, Yu D, Du R, Wang H, Zhu J, et al. Adherence to Oral Targeted Anti-Lung Cancer Therapy: A Qualitative Interview Study. Patient Prefer Adherence. 2022; 16:995–1004;
M Segal E, Bates J, Fleszar SL, Holle LM, Kennerly-Shah J, Rockey M, et al. Demonstrating the value of the oncology pharmacist within the healthcare team. J Oncol Pharm Pract. 2019 Dec 1; 25(8):1945–67;
Holle LM, Harris CS, Chan A, Fahrenbruch RJ, Labdi BA, Mohs JE, et al. Pharmacists’ roles in oncology pharmacy services: Results of a global survey. J Oncol Pharm Pract. 2017 Apr 1; 23(3):185–94.