Răceala și gripa – strategii de management farmaceutic

Răceala și gripa sunt afecțiuni care se manifestă la nivelul sistemului respirator. Răceala se poate instala în orice sezon, pe când gripa predomină în lunile noiembrie – februarie. Atât răceala, cât și gripa sunt de natură infecțioasă, dar tulpinile de virusuri care stau la baza manifestării lor sunt diferite. Răceala poate fi declanșată de un număr mare de virusuri, în număr de aproximativ 200, dar dintre cele mai comune sunt: rinovirusurile, coronavirusurile, adenivirusurile, virusul sincitial respirator. Gripa se manifestă ca urmare a contractării a unuia dintre cele trei virusuri care contribuie la declanșarea simptomelor: virusul gripal de tip A, B și C.

Răceala și gripa – diferențieri

Deși ambele sunt afecțiuni de natură infecțioasă, atât răceala, cât și gripa – simptomele sunt diferite ca intensitate și persistență. Răceala este o afecțiune comună, cu debut lent și simptome în general ușoare, manifestate prin: strănut, congestie nazală, dureri în gât, tuse productivă, febră, dureri musculară și uneori oboseală. Contractarea virusului gripal duce la simptome cu debut brusc, mult mai accentuate decât răceala, care pot afecta în mod semnificativ activitatile zilnice ale pacientului. Ca si manifestari specifice pentru aceasta afectiune, amintim: febra mare (de obicei peste 38°C), frisoane si transpiratii, tuse seaca, dureri de cap, uneori severe, dureri generalizate in tot corpul, oboseala extrema persistenta, dureri oculare. Răceala, in general nu provoaca complicatii si dureaza intre 3 si 7 zile. Gripa poate persista între 7 și 10 zile și, uneori, poate provoca complicații grave.

Management farmaceutic

Gestionarea ambelor afecțiuni din punct de vedere farmaceutic implică utilizarea de medicamente care au ca scop ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și scurtarea duratei bolii.

În cazul gripei, s-a dovedit ca folosirea antiviralelor în primele 48 de ore de la debut, joacă un rol important în tratarea bolii și ameliorarea simptomelor. Acestea acționează în special asupra virusurilor gripale de tip A și B și reduc semnificativ capacitatea acestora de a se multiplica și implicit de a se răspândi în organism.

Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și analgezicelor, singure sau în combinații, este benefică în cazul ambelor infecții, având rol de a reduce febra, durerile de cap, durerile musculare și alte simptome asociate. Este important ca aceste preparate fie utilizate conform indicațiilor medicului sau farmacistului, pentru a evita supradozarea și posibilele reacții adverse: gastrointestinale, cardiovasculare, alergice în cazul ibuprofenului și hepatotoxice în cazul paracetamolului.

Pentru tratarea tusei, in functie de etiologie, se utilizeaza substante farmaceutice din clasa antitusivelor si expectotantelor. Dextrometorfanul este un derivat morfinic, frecvent utilizat in tusea seaca, iritativa de la nivelul laringelui, traheei si bronhiilor si are rolul de a inhiha centrul tusei. Necesita atentie sporita administrare, conform indicatiilor medicului si farmacistului deoarece in caz de supradozare se poate instala deprimarea respiratorie.  Expectorante precum acetilcisteina, guaiafenazina, ambroxol sunt utilizate in cazul tusei productive si ajuta la fluidizarea si eliminearea mucusului din caile respiratorii.

Un rol important in ameliorarea congestiei nazale prezenta frecvent atat in cazul racelii cat si in cazul gripei  il au decongestionantele care se administreaza atat sub forma de comprimate cat si sub forma de spray-uri si au rol de a reduce inflamatia de la nivelul mucoasei nazale si de a imbunatati respiratia. Fenilefrina este des intalnita in preparatele farmaceutice sub forma de spray nazal, dar necesita administrare cu prudenta, deoarece folosita pentru o perioada mai mare de 5 zile poate agrava congestia nazala de rebound.

Răceala și gripa versus antibioticele

Trebuie mentionat faptul ca utilizarea antibioticelor în gripă și răceală, infectii de natura virala, nu este benefica. Abuzul utilizarii acestor substante, de multe ori in cazul unei simple raceli, a condus la actualizarea legislatiei, astfel incat eliberearea antibioticelor din farmacie este posibila numai pe baza de prescriptie medicala care sa contina detalii privind pacientul, diagnosticul si medicul prescriptor. Trebuie retinut ca in cazul afectiunilor virale respiratorii, se impune utilizarea antibioticelor, la recomandarea medicului atunci cand exista o suprainfectie de natura bacteriana (sinuzita, otita, pneumonie).

Conduita terapeutica trebuie urmata cu precautie, pentru a evita posibilele reactii adverse, interactiuni sau complicatii.

Măsuri de prevenție și evitarea complicațiilor

Pentru a preveni instalarea răcelii sau gripei și a complicatiilor asociate, în special în sezonul rece, este foarte importantă susținerea sistemului imunitar. În cazul gripei, prin vaccinare antigripală se va bifa principala metodă de imunizare împotriva virusului gripal. Pe piața farmaceutică există o serie de suplimente pe bază de vitamina C, zinc, echinaceea, vitamina D, ginseng, acizi grași Omega-3, care se pot administra pentru a sprijini sistemul imunitar în sezonul rece, dar și în timpul episoadelor acute virale de la nivel respirator.

Mentinerea unui stil de viata sanatos bazat pe o dieta echilibrata si exercitii fizice regulate, igiena suprafetelor, spalarea frecventa a mainilor, evitarea contactului cu persoane bolnave, reprezinta masuri nefarmacologice de prevenire a instalarii acestor afectiuni.

Trebuie retinut faptul ca, desi răceala și gripa sunt de natura virala, intensitatatea si durata simptomelor este diferita. In gripei, in lipsa vaccinarii, in special pentru categoriile de risc pot aparea complicatii grave, care pot pune viata in pericol. Cresterea imunitatii, implementarea unor masuri farmacologice si nefarmacologice, contribuie atat la prevenirea cat si depasirea episoadelor simptomatice de gripa si răceala.

Sursa: Ms.ro, Mayoclinic.org, Cdc.gov, Anm.ro

Raluca Catana

Farmacist Specialist Laborator farmaceutic