Terapia cu anticoagulante: riscuri și beneficii

Anticoagulantele sunt substanțe care împiedică sau încetinesc procesul de coagulare a sângelui și sunt esențiale în prevenirea și tratarea unor afecțiuni care pot pune viața în pericol, precum tromboza venoasă profundă sau embolia pulmonară. Acționează fie prin reducerea activității factorilor de coagulare, fie prin limitarea producției anumitor proteine implicate în formarea cheagurilor. Astfel, terapia cu anticoagulante contribuie in mod semnificativ la menținerea unei circulații sanguine optime și la prevenirea evenimentelor trombotice. Printre cele mai cunoscute anticoagulante se numără heparina, warfarina și noile molecule anticoagulante orale (dabigatran, rivaroxaban etc).

Terapia cu anticoagulante – introducere

Terapia cu anticoagulante are ca obiectiv principal reducerea riscului de formare a trombilor care pot bloca arterele sau venele, și care ar putea cauza evenimente severe precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC) ori embolia pulmonară.

Cele mai frecvente situații medicale când se impune inițierea terapiei cu anticoagulante sunt:

• fibrilație atrială (FA): persoanele cu FA prezintă un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge în atrii. Aceste cheaguri pot migra către creier, provocând un AVC. Terapia cu anticoagulante are rolul de a reduce acest risc.
• tromboza venoasă profundă : cheagurile se formează cel mai adesea la nivelul picioarelor, iar acestea pot urca spre plămâni, provocând o embolie pulmonară. Anticoagulantele ajută la dizolvarea trombilor și la prevenirea reapariției lor.
• intervenții chirurgicale sau imobilizare prelungită: uneori, medicii prescriu terapia cu anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor la pacienții care nu pot fi mobilizați o perioadă mai lungă (de exemplu, după operații ortopedice).

La baza terapiei cu anticoagulante

Substanțele medicamentose care stau la baza terapiei cu anticoagulante se pot administra fie oral (warfarina și anticoagulantele orale noi), fie injectabil (heparina). Anticoagulantele orale sunt indicate, de regula în situații ce necesită terapie pe termen mediu-lung (ex. fibrilație atrială, prevenirea recurenței tromboembolice), sunt mai ușor de administrat și au un profil bun de siguranță (în special noua generație de anticoagulante). Terapia cu anticoagulante injectabile este recomandata in special în faza inițială a tratamentului tromboembolismului venos, în urgențe, în timpul internărilor, la pacienții cu afecțiuni ce contraindică anticoagulantele orale sau în situații speciale (sarcină, boală renală severă). Alegerea modului de administrare depinde de diagnostic, de starea generală a pacientului, de preferințe și de posibilitățile de monitorizare. Terapia cu anticoagulante este indicata atât in scop curativ cât și in scop profilactic și trebuie personalizată pentru fiecare caz în parte, pentru a obține rezultate optime și a minimiza complicațiile.

Terapia cu anticoagulante – riscuri

Deși terapia cu anticoagulante este esențială în numeroase afecțiuni, ca orice terapie nu este lipsită de riscuri.

Riscul de sângerare

Riscul de sângerare este cel mai frecvent și semnificativ: sângerarea excesivă poate varia de la sângerări ușoare la nivelul gingiilor până la hemoragii severe, cu potențial letal. Prin urmare, pacienții care urmează terapia cu anticoagulante trebuie să fie monitorizați atent, atât clinic, cât și prin analize de sânge periodice, dacă medicamentul impune acest lucru (de exemplu, warfarina necesită monitorizarea INR-ului).

Riscul de trombocitopenie indusă de heparina

Apare și riscul de trombocitopenie indusă de heparina, mai frecvent asociată cu heparina nefracționată decât cu heparinele cu greutate moleculară mică.

Riscul de interacțiuni medicamentoase și alimentare

Unele antibiotice sau antiinflamatoare asociate cu warfarina pot crește efectul anticoagulant al acesteia și implicit ricul de sângerare. Alimentele bogate în vitamina K precum broccoli, varză sau spanacul pot reduce efectul warfarinei.

Riscul de osteoporoză

Riscul de osteoporoză apare în special în cazul terapiei cu anticoagulante de tipul heparinei nefracționate.

Terapia cu anticoagulante – avantaje

În ciuda riscurilor, terapia cu anticoagulante aduce beneficii considerabile atunci când este administrată corect și monitorizată în mod adecvat. Enumerăm unele dintre avantajele sale majore.

Prevenirea formării cheagurilor de sânge

În cazul pacienților cu fibrilație atrială, terapia cu anticoagulante reduce semnificativ riscul de AVC, care poate avea consecințe devastatoare. Scade de asemenea riscul de tromboze venoase profunde și embolie pulmonară, în special la pacienții predispuși (imobilizare prelungită, intervenții chirurgicale majore, afecțiuni oncologice etc.).

Reducerea mortalității și a complicațiilor vasculare

Terapia cu anticoagulante previne complicațiile severe precum embolia pulmonară masivă, accidentul vascular cerebral ischemic sau trombozele arteriale si scade riscul de deces și invaliditate asociate evenimentelor trombotice. In cazul pacienților supuși unor intervenții chirurgicale, terapia cu anticoagulante poate fi un factor-cheie în evitarea formarii cheagurilor ce pot duce la embolii grave.

Flexibilitate in timpul terapiei cu anticoagulante

Se pot ajusta dozele și tipul de anticoagulant în funcție de situația clinică (fază acută, fază cronică, bridging înaintea unei intervenții chirurgicale).

Îmbunătățirea calității vieții

Persoanele care suferă de afecțiuni cronice asociate cu risc trombotic pot avea o viață aproape normală, cu condiția respectării stricte a indicațiilor medicale și a monitorizării.

Concluzii

Terapia cu anticoagulante reprezintă un instrument de bază în medicina modernă, oferind șanse crescute de supraviețuire și o calitate a vieții mai bună pentru pacienții cu risc trombotic. Cu toate acestea, terapia cu anticoagulante nu trebuie începută decât după evaluarea atentă a stării de sănătate și a istoricului medical, astfel încât medicul să poată stabili cel mai potrivit regim terapeutic. Pentru a preveni posibilele efecte adverse asociate terapiei cu anticoagulante si pentru o eficacitate crescuta a acesteia este esențial ca pacienții să țină cont în totalitate de recomandările medicului specialist.

Surse: Medlineplus.gov; Heart.org/; Who.int/; Pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/.

Raluca Catana

Farmacist Specialist Laborator farmaceutic