Vechile carti farmaceutice isi lasa redescoperite secretele

Multi au incercat, s-au straduit din rasputeri, si nu au reusit sa construiasca MASINA TIMPULUI. S-au scris carti de fictiune, s-au pus la cale multe strategii si s-au notat multe idei pentru a sfarama bariera timpului. Toate acestea pentru a izbuti in cele din urma sa ne ,,plimbam’’ printre veacuri nestingheriti.

Toate au fost si sunt in zadar, pentru ca nu se realizeaza ca am putea deschide foarte usor ,,bariera’’ aceasta cu o simpla cheie. Cheia aceasta poate ca este respinsa de multi pentru ca este mult prea prafuita si uneori rupta si mancata pe alocuri de carii. Dar CHEIA aceasta, prin puterea studiului si a intelegerii trecutului, deschide multe usi. Umilul sau nume este format din 5 litere si poate dezgusta pe multi care s-au nascut cu febra internetului si a calculatorului, care momentan este nevindecabila. Da, pe unii ii dezgusta, dar pe altii ii indeamna la cercetare. Aceasta cheie se numeste CARTE, monument al culturii. Cartea veche mai ales, cu renume si rasunet in negura istoriei. Stramosii nostri au rasfoit-o, a rezistat vicisitudinlor vremii, iar noi avem privilegiul sa o pastram pentru urmasi.

Rasfoind-o, citind-o si aprofundand scrierile, putem cu adevarat sa calatorim in timp. Cum altfel am putea crea un arc in timp, daca nu redescoperind ce stiau ilustrii inaintasi?

Afland acestea, aproape ca simtim vuietul istoriei atunci cand intoarcem o veche pagina. Da, aceasta este cheia calatoriei in timp…Daca v-ati afla intr-o biblioteca care detine carti de patrimoniu, veti vedea ca cele afirmate nu sunt supozitii hilare si nedemne de luat in seama.

Raspunsul este la un raft distanta… Deschideti o asemenea carte si convingeti-va.

„Anumite medicamente isi au eficienta in anumite afectiuni. In aceasta consta inceputul, continuarea si sfarsitul cunoasterii medicamentului” (Din Aforismele lui Hippocrate, traducere din limba rusa, Dr. Farm. Carina Matcas)
Cand vorbim despre Carte Farmaceutica de Patrimoniu pe teritoriul romanesc, gandul ne duce la primele manuscrise din primele secole dupa Hristos, (respectiv secolul I, pana in cel de al XI-lea), despre care se spune ca au fost folosite si pe teritoriul romanesc sV. Lipan, 1990, p. 3-4t, precum si la tipariturile din secolele al XV-lea si al XVI-lea, realizate in primele decenii dupa aparitia tiparului in Europa. Astfel, s-au pastrat in istoria stiintelor informatii din manuscrise apartinand primilor autori de lucrari medicale si farmaceutice din cele mai vechi timpuri. Amintim lucrarea din anul 50 d.Ch. Materia medica a celebrului medic grec Dioscoride, in care sunt amintite cateva denumiri de plante medicinale „dacice”; o alta lucrare in care gasim 32 asemenea denumiri este De virtutibus herbarum a botanistului latin Pseudo-Apuleius sS. Izsák, p.76,79,412t.

Tiparul cu litere mobile, inventat in Europa (aproximativ in anul 1440), sMDE, indice… p. 773t, dupa alte surse in anul 1455s40t, de catre Johann Gutenberg (pe numele sau adevarat Johannes Gensfleisch, a trait intre 1400-1468), a insemnat o realizare tehnica de cea mai mare importanta in secolul al XV-lea.

Astfel, s-a putut raspandi informatia mult mai usor, deoarece un manuscris se scria in medie in 3 ani. Gutenberg a reusit sa tipareasca in aceeasi perioada aproximativ 150 de exemplare, lucru uimitor pentru acele vremuri. Preturile erau bineinteles pe masura. Tiparitura era apoi infrumusetata de miniaturisti si de-abia apoi dusa la legat. Rezulta in final nu numai o carte, ci si o opera de arta.

Dupa 1455 au vazut lumina tiparului opere religioase, clasici latini, opere filosofice si multe altele, toate in limba latina. O mica parte din acestea era redactata in limba natala a tipografilor, latina avand aceeasi importanta in Vestul Europei cum avea slavona in Tarile Romane, slavona fiind limba de cult si limba cancelariei domnesti.

Prima carte tiparita de Gutenberg a fost Biblia cu 42 de linii.
Prima carte farmaceutica si anume prima Farmacopee tiparita a fost Compendium aromatariorum (Bologna, 1488), lucrarea apartinand medicului italian Saladino d’Ascoli.

In secolul urmator apare prima Farmacopee scrisa de catre un farmacist- italianul Paulo Suardo si anume Thesaurus aromatariorum (Milano, 1512). La noi, in Tarile Romane, prima lucrare scrisa, cu caracter farmaceutic, din perioada secolelor XV-XVI, a fost Folosirea plantelor de leac (miscelaneu slavo-roman, din Moldova secolului XVI). Prima carte farmaceutica tiparita pe teritoriul tarii noastre a fost Sanitatis studium … a lui Paul Kyr (Brasov,1551).sS. Izsák, p. 122-124, 414, 416t. Tiparul a fost astfel o adevarata revolutie tehnologica in Europa secolului al XV-lea. Stiintele medicale si farmaceutice au putut fi mult mai accesibile, alaturi de celelalte stiinte, ceea ce sustinem prin lucrarile prezentate.

Obiective

Scopul si obiectivul cercetarii au fost aprofundarea modului in care erau preparate produsele farmaceutice cunoscute atunci. Astazi poate sunt uitate si de mult scoase din uz, insa aveau si un oarecare fundament stiintific, dar si o latura empirica.

Materiale

Pentru atingerea obiectivelor studiului nostru, respectiv informarea asupra nivelului cunostintelor medicale si farmaceutice in secolele al XV-lea si al XVI-lea, ne-am documentat din mai multe lucrari tiparite in aceasta perioada, aflate in patrimoniul Bibliotecii Universitatii de Medicina si Farmacie ,,Carol Davila” din Bucuresti. Am tradus liber din limba latina in limba romana fiecare pasaj analizat.

In lucrarea de fata ne ocupam de doua dintre acestea, cum ar fi Liber de proprietatibus rerum, Coloniae (Köln), 1481 si Luminare majuss…Connexa preaterea sunt, tam Lumen Apothecariorum, quam Thesaurus Aromatariorums…, Venetiis (Venetia), 1566.

Liber de proprietatibus rerum

Prima lucrare este tiparita la Köln in 1481 si este intitulata LIBER DE PROPRIETATIBUS RERUM sau DE PROPIETATIBUS RERUM, al carei autor este Bartholomaeus Anglicus, secolul al XIII-lea, invatat de origine engleza, (circa 1203- 1272).
In figura nr.1 prezentam prima pagina a acestei lucrari (nu este originala, ci constituie o completare ulterioara nu neaparat in conformitate cu originalul), dar si colofonul care se gaseste in patrimoniul de carte veche medicala si farmaceutica al Bibliotecii Centrale a UMF „Carol Davila”.

Metode

Metodologia cercetarii stiintifice in domeniul istoriei stiintelor, cum este si cercetarea in domeniile medical si farmaceutic, ne ofera cateva modele:
– analiza descriptiva, – calitativa si – cantitativa;
– compararea si extrapolarea [DCO-Dictionar de Conducere si Organizare].
Metodele utilizate de noi sunt analiza descriptiva a lucrarii, calitativ si cantitativ (referitoare la cantitatea si calitatea informatiilor); rezultatele obtinute (informatiile) au fost comparate cu nivelul cunostintelor de astazi, evidentiind continuitatea si discontinuitatea in utilizarea terapeutica a unor remedii, unele inedite, plantele mentionate, formele farmaceutice si modul de preparare al lor.

Analiza descriptiva calitativa a lucrarii.

Cartea este redactata in limba latina. Traducand unele pasaje, putem aprofunda in acest mod care erau preparatele farmaceutice cunoscute atunci, astazi poate uitate si de mult scoase din uz. Plantele au fost si vor ramane principalul ingredient cu care spiterii de acum jumatate de mileniu isi preparau leacurile. Curiozitatea farmacistilor din secolul XXI va fi starnita, cu siguranta, prin modalitatea originala sub care erau prescrise unele ,, retete’’.