Administrarea vaccinurilor în timpul sarcinii: recomandări şi contraindicaţii

Rezumat:

Vaccinurile sunt preparate biologice cu un grad înalt de siguranţă şi, cel mai adesea, cu reacţii adverse minore. Există deja numeroase studii în acest sens care vizează inclusiv vaccinarea femeilor însărcinate. Totuşi, în perioada gravidităţii, sunt necesare unele precauţii în cazul anumitor imunizări. În contextul intensificării circulaţiei unor virusuri care pot duce la boli cu risc de complicaţii severe atât la mamă cât şi la făt, este esenţial să fie respectate cele mai recente recomandări privind vaccinarea în timpul sarcinii.

Cuvinte-cheie: vaccinuri, sarcină, preparate biologice

Abstract:

Vaccines are biological products with a high degree of safety and, most often, with minor side effects. There are already numerous studies in this regard, including the vaccination of pregnant women. However, during pregnancy, certain immunizations require some precautions. In the context of increasing the circulation of viruses that can lead to diseases with serious complications for both mother and fetus, it is essential to follow the latest recommendations on vaccination during pregnancy.

Keywords: vaccines, pregnancy, biological products

Cuprins articol

1. Argumente în favoarea vaccinării gravidelor
2. Noi confirmări privind siguranţa
3. Vaccinări recomandate în sarcină
4. Vaccinări permise sau cu risc scăzut
5. Vaccinări contraindicate
6. Vaccinări cu precauţii speciale
7. Concluzii
8. Bibliografie

În ultimele decenii, au fost iniţiate o serie de studii în scopul determinării unor posibile efecte nedorite ale vaccinurilor care ar putea pune în pericol gravida sau fătul.

După cum arată un document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pe tema siguranţei vaccinării în sarcină [1], evaluarea datelor disponibile nu a evidenţiat dovezi ale unor reacţii adverse ca urmare a vaccinării femeilor însărcinate cu anumite vaccinuri care conţin virusuri sau bacterii inactivate ori anatoxine. „Sarcina nu trebuie să fie un motiv de excludere a femeilor de la imunizarea cu aceste vaccinuri, atunci când există raţiuni de ordin medical pentru vaccinare”, subliniază OMS.

Din prudenţă, vaccinurile vii, în cazul cărora riscurile pentru făt sunt teoretice, trebuie evitate în perioada sarcinii. „Vaccinurile cu virusuri vii, atenuate, şi cele cu bacterii vii sunt, în general, contraindicate în timpul sarcinii”, menţionează Centers for Disease Control of Prevention (CDC) [2].

Argumente în favoarea vaccinării gravidelor

Sarcina produce modificări ale răspunsului imun pentru a permite organismului femeii să tolereze fetusul semi-alogenic. În consecinţă, protecţia asigurată de sistemul imunitar faţă de agenții patogeni este diminuată semnificativ.

„Aceste modificări imunologice pot creşte susceptibilitatea femeii și a fătului la anumite boli infecțioase, cât şi riscul ca manifestările şi deznodământul acestor boli să fie mult mai grave. Sistemul imunitar imatur al nou-născuților prematur îi face pe aceştia deosebit de vulnerabili la morbiditatea și mortalitatea cauzată de infecții. Prin imunizarea femeilor însărcinate devin posibile protejarea directă a mamei împotriva infecțiilor prevenibile prin vaccinare şi protejarea indirectă a fătului. De asemenea, fătul şi sugarul sunt protejaţi direct prin intermediul anticorpilor specifici primiţi de la mamă în timpul sarcinii”, arată OMS în documentul „Safety of Immunization during Pregnancy. A review of the evidence”.

Noi confirmări privind siguranţa

Multe dintre studiile pe tema siguranţei vaccinării în sarcină au avut ca obiect vaccinurile cu recomandare specifică de a fi administrate femeilor gravide. O nouă cercetare în acest sens a adus date favorabile în ceea ce priveşte vaccinurile contra gripei, tetanosului, difteriei şi pertussisului. Studiul, realizat de un grup de cercetători condus de medicul Lakshmi Sukumaran de la CDC Atlanta, Georgia, a fost publicat în februarie de revista Pediatrics [3].

După coroborarea datelor din dosarele medicale a peste 413.000 de nou-născuţi nu a fost identificată nicio asociere între spitalizarea infantilă și vaccinarea maternă antigripală sau dTpa (cu vaccin diftero-tetano-pertussis acelular). În mod similar, nu a fost găsită nicio asociere între mortalitatea infantilă și vaccinările materne de tip antigripal sau dTpa. „Nu am constatat nicio creştere a riscului de spitalizare la nou-născuţi din cauze respiratorii sau din orice alte cauze, ori a mortalităţii acestora din orice cauze, în primele şase luni de viaţă”, scriu autorii studiului. Rezultatele cercetării au la bază date medicale înregistrate de-a lungul a zece ani (2004-2014).

Vaccinări recomandate în sarcină

Vaccinarea antitetanică

Se practică în principal în scopul prevenirii tetanosului matern şi neonatal. În ceea ce priveşte tetanosul neonatal, acesta poate apărea ca urmare a nivelului scăzut de anticorpi antitetanos dobândiţi pasiv de la mamă în timpul vieţii intrauterine, dar şi din cauza condiţiilor precare de igienă la naştere.

Schema de vaccinare necesară în timpul sarcinii depinde de numărul de doze primite anterior. În cazul în care istoricul de imunizare este necunoscut sau incomplet, CDC recomandă: „Pentru a asigura protecția împotriva tetanosului matern și neonatal, femeile gravide care nu au fost vaccinate împotriva tetanosului trebuie să primească trei doze de vaccin dT (diftero-tetanic) cu nivel redus de toxoide difterice. (…) Una din doze ar trebui substituită de o doză de vaccin dTpa, de preferință între 27 și 36 de săptămâni de gestație”.

În situaţia unei răni cu risc tetanigen produse în cursul sarcinii, imunizarea antitetanică poate fi efectuată imediat, dacă nu există o imunizare în ultimii zece ani (pentru plăgi minore şi necontaminate) sau în ultimii cinci ani (pentru plăgi majore şi contaminate). CDC consideră că acest rapel booster poate fi înlocuit cu o doză de vaccin dTpa.

Vaccinarea antipertussis

Tusea convulsivă (pertussisul) reprezintă în continuare o importantă cauză a mortalităţii infantile la nivel mondial, chiar şi în ţările unde acoperirea vaccinală este ridicată. Numai în anul 2013 s-au produs circa 63.000 de decese în lume din cauza pertussisului la copiii cu vârsta de până la cinci ani, conform „Summary of the Pertussis Vaccines: WHO position paper – september 2015”.

Deoarece, până la împlinirea vârstei de vaccinare împotriva pertussisului, nou-născuţii pot fi protejaţi doar prin anticorpii primiţi de la mamă, imunizarea femelilor însărcinate este esenţială.

Recomadările actuale prevăd o doză de dTPa în fiecare sarcină, indiferent de istoricul vaccinal al pacientei. Pentru a maximiza răspunsul imun şi nivelul de anticorpi, precum şi transmiterea acestora către făt, fereastra optimă de administrare a vaccinului dTpa este între săptămânile 27-36 de sarcină. Unele ţări, precum Regatul Unit al Marii Britanii, au extins şi mai mult perioada în care poate fi realizată imunizarea antipertussis, recomandând vaccinul după împlinirea a 16 săptămâni de gestație.

Femeile care nu sunt vaccinate cu dTpa înainte sau în timpul sarcinii ar trebui să primească vaccinul imediat după naştere.

Vaccinarea antidifterică

Difteria este o boală cu mortalitate de până la 20% în cazul copiilor mai mici de cinci ani. Incidenţa bolii a scăzut considerabil după introducerea pe scară largă a vaccinării antidifertice. Totuşi, la nivel global, se înregistrează încă mii de cazuri de difterie pe an. Doar în 2014, au fost raportate peste 7.300 de îmbolnăviri, în condiţiile în care multe alte cazuri rămân, cel mai probabil, neraportate.

Din anul 2012, la gravide, este indicată imunizarea antidifterică prin administrarea vaccinului tip dTpa care oferă protecţie şi faţă de tetanos şi pertussis.

Vaccinarea antigripală

Datele obţinute de-a lungul timpului după epidemiile şi pandemiile de gripă sezonieră confirmă faptul că femeile gravide sunt mai predispuse la complicații severe asociate gripei şi prezintă risc crescut de spitalizare, comparativ cu populația generală. De asemenea, gripa apărută la femeia însărcinată are repercusiuni şi asupra fătului. Au fost evidenţiate moartea fetală din cauza morbidității materne sau a declanşării premature a travaliului, precum și o greutate scăzută la naștere sau o creștere a ponderii nou-născuţilor mai mici decât vârsta gestaţională”, atrage atenţia OMS.

Vaccinarea antigripală poate avea loc în orice moment al sarcinii, înainte de debutul sezonului gripal sau în timpul desfăşurării acestuia. Femeile care sunt sau vor fi însărcinate ar trebui imunizate cu vaccin inactivat, recomandă CDC. Vaccinurile cu virus influenza viu atenuat sunt contraindicate în sarcină, conform aceleiaşi surse.