Afectiunile arterelor coronare, consecinta aterosclerozei

Afectiunile arterelor coronare sunt, in marea lor majoritate, consecinta aterosclerozei arterelor coronare. Se apreciaza ca circa 50% din totalul bolilor de inima sunt datorate ateroslerozei coronare. In ceea ce priveste bolile de inima din perioada de varsta de dupa 40 de ani, ele sunt determinate aproape cu exclusivitate de ateroscleroza coronariana. Alti factori etiologici determinanti ai bolilor arterelor coronare, rar intalniti, pot fi aortita sifilitica, reumatismul Sokolski-Bouillaud etc.

Afectiunile arterelor coronare, factori de risc

La etiologia generala a bolilor coronare, un rol important il au si factorii predispozanti si factorii favorizanti. Dintre factorii predispozanti fac parte varsta, sexul, factorul eredo-familial si profesiunea. Bolile coronare apar in 95% din cazuri la varsta de peste 40 de ani. In ultimii ani, boala se descopera din ce in ce mai des si la cei tineri. Ca sex, frecventa este mai mare la barbati decat la femei. Boala coronariana are un caracter eredo-familial, fiind cel mai adesea intalnita la mai multi membri din familie.

Profesiunile care platesc cel mai mare tribut aterosclerozei coronariene sunt cele care impun viata sedentara si supraincordari psihice in mod prelungit.Factorii favorizanti ai bolilor coronariene pot fi obezitatea, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, mixedemul.

Ateroscleroza coronariana si afectiunile arterelor coronare

Ateroscleroza coronariana, cand este discreta, nu da, in genere, nicio manifestare clinica. Frecventa formelor asimptomatice ale aterosclerozei coronariene este foarte mare. Pe de alta parte, formele cu manifestari clinice pot prezenta tulburari cardiace necaracteristice (diverse tulburari de ritm, insuficienta cardiaca progresiva) sau dureri precordiale (formele dureroase ale aterosclerozei coronariene: angina pectorala, insuficienta coronariana acuta si infarctul miocardic).

In ateroscleroza coronariana cu manifestari cardiace necaracteristice se instaleaza lent un debit sangvin scazut in coronare, adica o insuficienta coronariana cronica. Rezultatul va fi nutritia insuficienta a miocardului, care va suferi in timp o remaniere cu tesut conjunctiv nefunctional, ce va duce la instalarea progresiva a distrofiei miocardice sau a miocardosclerozei de origine coronariana.

Caracteristicile aterosclerozei coronariene

Ateroscleroza coronariana dureroasa se caracterizeaza prin crize de insuficienta coronariana acuta, ce apar pe fondul de insuficienta coronariana cronica. Cu alte cuvinte, in cursul aterosclerozei coronariene poate surveni, la un moment dat, un accident prin obstructia incompleta sau obstructia completa in sistemul arterial coronarian, care sa se traduca fiziopatologic prin instalarea unei insuficiente coronariene acute.

Angina pectorala si afectiunile arterelor coronare

Angina pectorala este afectiunea coronariana caracterizata prin accese dureroase de scurta durata, in regiunea precordiala, care apar in diversele situatii care suprasolicita inima (efortul fizic, digestia, emotiile etc.). Durerea din angina pectorala care, uneori, are sediul strict retrosternal a fost atribuita in trecut distensiei aortei. In prezent, datele experimentale si clinice confirma ca angina pectorala are o origine coronariana.

Cum se produce accesul anginos

In conditii de repaus, la bolnavul cu ateroscleroza coronariana care, desi prezinta artere coronare cu lumen mai îngustat, totusi debitul de sange care circula prin aceste artere satisface necesitatile in oxigen ale miocardului. Cand insa, in diverse împrejurari, inima devine suprasolicitata, atunci debitul sanguin coronarian nu poate creste si sa satisfaca proportional nevoile de oxigen ale miocardului in noile conditii, deoarece sistemul arterial coronarian cu leziuni de ateroscleroza este îngustat.

Astfel, apare un dezechilibru brusc intre posibilitatile de aprovizionare si necesitatile in oxigen ale miocardului, care duce la cumularea de metaboliti (acid lactic, acid piruvic etc.) in miocard. Acesti metaboliti in exces irita inervatia inimii si produc astfel influxul dureros (durerea anginoasa) care se transmite apoi pe anumite cai nervoase de conducere. Rezultatul va fi ca durerea anginoasa se va reflecta, in cele din urma, in regiunea retrosternala si membrul superior stang. Din cele relatate, rezulta ca angina pectorala este, din punct de vedere functional, o insuficienta coronariana acuta care apare ca rezultat al anoxiei miocardice (insuficienta de oxigen pentru nevoile miocardului).

Afectiunile aterelor coronare si efortul fizic

Cele mai importante conditii care duc la suprasolicitarea inimii sunt eforturile fizice sub diverse forme (de mers, de defecare, sexual etc.), efortul digestiv care creste cu circa 1/5 volumul sangelui circulant, frigul, emotiile, fumatul. Acesti ultimi factori si, mai ales, emotiile ar actiona prin eliberarea in organism a unor cantitati crescute de substante adrenalinice care provoaca tahicardie si cresterea tensiunii arteriale, deci conditii care maresc travaliul inimii si, ca urmare, nevoile ei de aprovizionare in oxigen.

Angina pectroala, simptome

Angina pectorala se manifesta in crize sau accese dureroase de durata scurta (1/2 minut pana la 5 minute, rareori pana la 10-15 minute), care pot aparea la intervale mari de timp sau de mai multe ori in cursul aceleiasi zile.

Durerea anginoasa are anumite caractere: este in genere retrosternala cu iradiere in umarul stang si membrul superior stang, pe marginea interna a bratului si antebratului ajungand pana la ultimele doua degete; este constrictiva, de intensitate mare, ceea ce obliga bolnavul sa înceteze efortul si sa devina anxios (uneori, bolnavul are senzatia de moarte iminenta). Crizele dureroase apar in special la efortul de mers sau orice efort fizic, dupa mese copioase, la frig sau vant, dupa emotii negative etc.

Cum se manifesta durerile anginoase in cazul afectiunilor arterelor coronare

Durerile anginoase pot avea si alte localizari sau iradieri, precum si o intensitate moderata sau mica. O particularitate a durerii anginoase este aceea ca cedeaza rapid dupa administrarea de vasodilatatoare coronariene (trinitrina, nitroglicerina). Cele mai importante indicatii ale examenului obiectiv sunt cele oferite de electrocardiograma. Totusi, in circa 1/3 din cazuri, electrocardiograma celor cu angina pectorala este normala intre crize. Modificarile electrice s-ar putea sa nu apara nici in timpul accesului anginos. Viteza de sedimentare a hematiilor ramane normala in angina pectorala.

Cum pot fi tratate afectiunile arterelor coronare

Diagnosticul anginei pectorale nu prezinta, in genere, dificultate in formele tipice de manifestare. Totusi, sunt posibile unele confuzii cu alte boli ca nevroza cu manifestari cardiace (durerea localizata mai ales la varful inimii, apare obisnuit in repaus si are durata mult mai mare, fiind totodata de intensitate slaba, coexistenta altor semne de nevroza), mialgiile si celulita peretelui toracic anterior (dureri precordiale durabile, cu hiperestezie cutanata si musculara, care cedeaza la infiltratia locala de novocaina si nu cedeaza la vasodilatatoare coronariene), periartrita scapulo-humerala stanga (dureri in umarul stang iradiate precordial, cu durata lunga, exacerbate de mobilizarea bratului stang) etc.

Unele forme de angina pectorala se pot apropia de tabloul insuficientei coronariene acute (preinfarct sau iminenta de infarct) sau chiar al infarctului miocardic. Examenul medical clinic si electrocardiografic permite precizarile necesare. In 95% din cazuri de angina pectorala, diagnosticul etiologic este ateroscleroza coronariana.

Afectiunile arterelor coronare si angina pectorala, evolutie si complicatii

Evolutia anginei pectorale este foarte variabila. De obicei, ea este progresiva sau stationara. Exista si evolutii regresive. Moartea subita este posibila in orice acces de angina pectorala (in 40% din cazuri). Dupa exprimarea lui Gallavardin, ,,angina pectorala este o boala care dureaza de la 30 de secunde la 30 de ani”. Se apreciaza ca aproximativ ¼ dintre anginosi mor prin infarct miocardic, iar 1 din 10 anginosi moare prin insuficienta cardiaca. Rezulta ca prognosticul in angina pectorala este foarte rezervat.

Profilaxia anginei pectorale vizeaza in fond prevenirea aterosclerozei coronariene sau, cand este cazul, tratarea precoce a aortitei sifilitice. Tratamentul anginei pectorale are ca obiectiv mai intai oprirea grabnica a accesului anginos si, ulterior, tratamentul ei de fond.