Alergie la ambrozie: simptome, tratamente și management

Ambrozia este o plantă erbacee cu flori, care atinge maximul de înflorire în spre sfârșitul verii, începutul toamnei (august-septembrie), eliberând în aer cantități însemnate de granule de polen. Aceste granule sunt purtate de vânt pe distanțe mari, iar un gram de polen de ambrozie conține aproximativ 30-35 de milioane de granule de polen. Dintre cele aproximativ 40 de varietăți de ambrozie, 2 sunt responsabile pentru cele mai multe dintre cazurile de alergie la ambrozie:

• Ambrosia artemisiifolia;
• Ambrosia trifida.

Ambrosia artemisiifolia este specia cea mai extinsă și cu maximum de invazivitate, fiind cauza principală de alergie la ambrozie la sfârșitul verii. Această plantă provoacă simptomele alergice specifice, de obicei severe, și crește de-a lungul drumurilor, zonelor necultivate și culturilor de cereale, pe șantiere, pășuni, de-a lungul căilor ferate. O singură plantă de ambrozie poate elibera până la un miliard de granule de polen per sezon. Totuși, este cunoscut faptul că pentru a apărea simptomele de alergie la ambrozie, este îndeajuns ca o persoană să inhaleze concentrații extrem de mici, de până la 5-20 granule/m³.

Alergie la ambrozie – cauze și factori de risc

Persoanele cu alergie la ambrozie manifestă, de fapt, o reacție de hipersensibilizare de tip I. În această categorie se regăsesc bolile atopice, ce sunt răspunsuri imunitare exagerate mediate de imunoglobulina E, și bolile alergice, adică răspunsuri imunitare la alergeni străini. La persoane cu alergie la ambrozie, sistemul imunitar reacționează exagerat la contactul cu factorul alergen, și anume granulele de polen eliberate de această plantă și diseminate pe calea vântului. În urma contactului, eliberează mediatori inflamatori, cum ar fi histamina, ducând la reacțiile specifice de sensibilizare. Grăuncioarele de polen conțin aproximativ 48 de proteine cu potențial alergen.

Se presupune că schimbările climatice și poluarea tot mai intensă a aerului afectează potențialul alergenic al plantei, în sensul predispunerii tot mai multor persoane la alergie la ambrozie.  Mai mult decât atât, creșterea numărului de zone necultivate și urbanizarea sunt câțiva dintre factorii implicați în răspândirea speciei invazive. Temperaturile ridicate prelungite în sezonul toamnei au drept consecință prelungirea sezonului de polenizare al ambroziei, așadar creșterea riscului ca persoanele cu alergie la ambrozie să manifeste simptome pe o perioadă lungă de timp. Pentru că România se învecinează cu Ungaria, se explică răspândirea speciei pe teritoriul țării noastre.

Alergie la ambrozie – simptome și manifestări clinice

Persoanele cu alergie la ambrozie prezintă simptome tipice reacțiilor de hipersensibilizare, cum ar fi următoarele (cu mențiunea că rinita alergică este deseori întâlnită la persoane afectate):

• strănut;
• rinoree;
• congestie nazală;
• dureri de cap;
• senzația de mâncărime în gât;
• lăcrimarea ochilor, conjunctivită;
• manifestări cutanate (urticarie, prurit).

O problemă o ridică faptul că persoanele cu alergie la ambrozie și care suferă și astm, prezintă risc crescut de exacerbare a simptomelor asociate patologiei de bază. Atacurile de astm și tusea intensă, wheezing-ul (respirație șuierătoare) și dificultatea în respirație se pot asocia patologiei de bază, făcând ca gestionarea astmului la persoanele cu alergie la ambrozie să fie cu mult mai dificilă decât în mod obișnuit. De fapt, polenul nu doar că poate exacerba simptomele de astm, dar poate duce chiar la apariția acestei patologii, fiind vorba despre așa-zisul „astm alergic”, cu caracter sezonier. În astfel de cazuri, tratamentul se menține și după sezonul de polenizare.

Alergie la ambrozie – alternative de tratament

În caz de alergie la ambrozie, în primul rând se are în vedere tratamentul și gestionarea eficientă a simptomelor. Acesta poate fi individualizat după cum urmează:

Tratamentul simptomelor de alergie la ambrozie

• Antihistaminice;
• Glucocorticoizi intranazali;
• Stabilizatori ai mastocitelor;
• Antagoniști ai leucotrienelor;
• Picături antiinflamatorii pentru ochi;
• Decongestionante.

De obicei, în caz de alergie la ambrozie se mizează pe o abordare combinată: administrarea, în același timp, a mai multor agenți terapeutici eficienți în ameliorarea simptomelor. Atunci când expunerea la polenul de ambrozie provoacă astm alergic, se folosesc corticosteroizi inhalatori, alături de agoniști β2-adrenergici. Conform ghidurilor actuale, persoanele care au astm alergic pur sezonier, indus de polenul de ambrozie, trebuie să își administreze corticosteroizi inhalatori imediat ce apar simptomele, până la 4 săptămâni după sfârșitul sezonului de polenizare. Totuși, s-a observat că farmacoterapia este eficientă în sub 50% din cazurile de alergie la ambrozie.

Imunoterapia alergen specifică (ITS) în caz de alergie la ambrozie

Imunoterapia alergen specifică reprezintă singura formă de tratament care poate trata cauza de bază, cu efecte de lungă durată chiar și după întreruperea acesteia. ITS este indicată în special pentru tratarea simptomelor de alergie la ambrozie la persoanele cu forme moderate spre severe de rinoconjunctivită alergică, care nu răspund la farmacoterapie. Imunoterapia în caz de alergie la ambrozie implică, efectiv, vaccinarea cu extracte apoase de polen de ambrozie, în doze mici și progresive, până la atingerea obiectivului de desensibilizare. Această formă de tratament nu este întocmai răspândită, întrucât există o serie de variabile, cum ar fi:

• schema de vaccinare în caz de alergie la ambrozie poate fi incomodă și deseori necesită în jur de 3 ani de imunoterapie;
• costurile pot fi destul de mari;
• întotdeauna există riscul de reacții adverse severe;
• nu este eficientă în toate cazurile.

În momentul de față, se are în vedere dezvoltarea unor noi modalități de a pune la punct această formă imunoterapeutică, cum ar fi dezvoltarea unor noi căi de administrare a alergenului, unor programe mai scurte de administrare și noi forme terapeutice, bazate pe alergeni recombinanți și derivați hipoalergeni ai alergenului de bază, peptide derivate din alergen.

Alergie la ambrozie – metode de management

Strategiile de evitare a alergenilor pot îmbunătăți semnificativ simptomele asociate reacției de hipersensibilizare. Cu toate acestea, spre deosebire, de exemplu, de o alergie alimentară, acest tip de alergie este deosebit de dificil de evitat complet. Persoanele cu o astfel de alergie pot să dezvolte simptome chiar și prin inhalarea unui număr extrem de mic de granule de polen. Pentru a reduce la minimum riscul de expunere la polen și apariția simptomelor de alergie la ambrozie, ar trebui avute în vedere următoarele:

• utilizarea aparatelor de aer condiționat pentru filtrarea și curățarea aerului din încăpere;
• închiderea ferestrelor pe timpul zilei;
• limitarea timpului petrecut în aer liber în timpul sezonului de vârf al polenului;
• cunoașterea modelelor tipice de prognoză a polenului și încărcăturii atmosferice cu polen;
• purtarea măștilor cu filtre de protecție;
• purtarea ochelarilor de soare, deoarece grăuncioarele de polen pot pătrunde și în ochi;
• igienizarea regulată a articolelor vestimentare purtate în afara locuinței și a corpului, chiar de fiecare dată după o sesiune în aer liber.

Singura modalitate fezabilă de a limita contactul cu polenul, deci de a reduce numărul cazurilor de alerige la ambrozie, este limitarea propriu-zisă a răspândirii acestei plante. Diferite metode, cum ar fi folosirea erbicidelor, cositul, plivitul, rotația culturilor, pășunatul, aratul, s-au dovedit eficiente în a controla și reduce expansiunea ambroziei.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Florincescu-Gheorghe NA, Popescu F, Alexandru DO, Popescu FD. The Prevalence of Allergic Rhinitis toAmbrosia Elatior in OlteniaArea and the Association with Allergic Conjunctivitis or Asthma. Curr Health Sci J. 2019 Jan-Mar;45(1):66-72. doi: 10.12865/CHSJ.45.01.09. Epub 2019 Mar 31. PMID: 31297265; PMCID: PMC6592663. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6592663/
2. Agnew M, Banic I, Lake IR, Goodess C, Grossi CM, Jones NR, Plavec D, Epstein M, Turkalj M. Modifiable Risk Factors for Common Ragweed (Ambrosia artemisiifolia) Allergy and Disease in Children: A Case-Control Study. Int J Environ Res Public Health. 2018 Jun 26;15(7):1339. doi: 10.3390/ijerph15071339. PMID: 29949854; PMCID: PMC6069153. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6069153/
3. Kuan-Wei Chen, Laura Marusciac, Paul Tudor Tamas, Rudolf Valenta, Carmen Panaitescu; Ragweed Pollen Allergy: Burden, Characteristics, and Management of an Imported Allergen Source in Europe. Int Arch Allergy Immunol 11 July 2018; 176 (3-4): 163–180. https://doi.org/10.1159/000487997. Link: https://karger.com/iaa/article/176/3-4/163/168362/Ragweed-Pollen-Allergy-Burden-Characteristics-and