Anemiile la adulți și copii

Tratament

Este de obicei etiologic, mai ales în cazuri de deficit nutrițional sau în anemiile secundare altor afecțiuni; pentru situațiile ereditare se suplinesc nevoile nutriționale în limitele vȃrstei. La copii se pune accentul pe prevenție şi screening. Astfel se recomandă testarea copiilor cu vârste între 6 și 12 luni, mai ales în cazul categoriilor cu risc – prematuri, dismaturi, copii alăptați care nu primesc suplimente cu fier după vârsta de 6 luni, copii hrăniți cu lapte de vacă în detrimentul formulelor de lapte, copii la care sunt identificate alte afecțiuni cu risc (malformații congenitale, infecții, alergii multiple, afecțiuni gastrointestinale). Ȋn cazul adolescenților, se recomandă testarea pentru fete, obezi, imigranți proveniți din țări defavorizate.

Necesarul de fier la copiii născuți la termen:

• 0-4-6 luni = 0,27 mg/zi;
• 4-6-12 luni = 11 mg/zi [7].

Necesarul de fier la copiii prematuri:

• 1-12 luni = 2-4 mg/kg corp/zi;
• 1-3 ani = 7 mg/zi [7].

Anemia la adulți

Conform OMS, anemia la adulți reprezintă scăderea Hb sub 12,5 g/dl, dar se acceptă variații în funcție de sex. Prevalența la nivel global: 8% dintre femei și 4% dintre bărbați au anemie. În țările subdezvoltate, prevalența poate fi de 2-5 ori mai mare din cauza condițiilor nutriționale precare, infecțiilor frecvente imunodebilitante (TBC, malarie, HIV).

Etiologie

1. pierderea sangvină acută:

• posttraumatică, postoperatorie, post-partum, hemoragii interne (gastrointestinale, anevrisme vasculare).

2. pierderea sangvină cronică:

• menstre abundente, afecțiuni gastrointestinale (ulcere, diverticuloză, polipoza colonică, tumori colonice, boli inflamatorii intestinale).

3. deficitul nutrițional:

• deficitul de fier este cea mai frecventă cauză la nivel global; apare în dietele sărace în carne, sângerări cronice, malabsorbții (aclorhidrie, gastrita atrofică, rezecții ale intestinului subțire), hemoglobinuria paroxistică nocturnă;
• deficitul de vitamina B12 – diete sărace în proteine de origine animală (carne, lapte, ouă, organe), malabsorbție (boala celiacă, gastrită atrofică, rezecții ale intestinului, boli inflamatorii intestinale);
• deficit de folați – apare din cauză nutrițională în dietele sărace în produse de origine animală, citrice sau legume verzi;
• malnutriție – apar deficite multiple şi se caracterizează prin anemie normocitară.

4. afectarea medulară:

• în leucemii;
• sindroame mielodisplazice;
• infiltrare medulară secundară altor neoplazii – mamare, prostatice, pulmonare;
• anemia aplastică – de origine toxică (benzen, cloramfenicol, penicilamină, săruri de aur), autoimună (LES, poliartrita reumatoidă, sclerodermie).

5. expunerea la toxine:

• medicamente – penicilina, cefalosporinele, levodopa, metildopa, AINS, chimioterapice, anticonvulsivante, angiotensine (IECA, blocanții receptorilor angiotensinei II).

6. expunerea la radiații;
7. alcoolismul cronic;
8. bolile cronice – insuficiența renală cronică, insuficiența hepatică, hipotiroidism;
9. infecțiile – CMV, mononucleoza infecțioasa, toxoplasma;
10. genetice:

• talasemie – alfa, beta (minoră, intermediară, majoră);
• deficit G6PDH;
• microsferocitoza ereditară;
• PTI.

11. sarcina;
12. arsuri [2,8].

Diagnostic

• hemoleucograma completă +/- reticulocite;
• se apreciază indicii eritrocitari pentru clasificarea tipului de anemie – microcitară, normocitară, macrocitară.

Ȋn funcție de tipul de anemie se pot suspiciona diferite cauze şi se pot continua țintit investigațiile:

• feritina/sideremia;
• transferina;
• vitamina B12;
• hemoragiile oculte în scaun;
• probele hepatice;
• aprecierea funcției renale;
• electroforeza hemoglobinei [3].

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Blanc B, Finch CA, Hallberg L, et al. Nutritional anaemias. Report of a WHO Scientific Group. WHO Tech Rep Ser. 1968;405: 1-40;
2. Rapaport SI. Introduction to Hematology. Philadelphia, PA: JB Lippincott Company; 1987;
3. Goyette RE. A Comprehensive Guide to the Diagnosis and Treatment of Blood Disorders. Los Angeles, CA: Practice Management Information Corporation (PMIC); 1997;
4. Irwin JJ, Kirchner JT. Anemia in children. Am Fam Physician. 2001;64(8):1379–1386;
5. Bizzarro MJ, Colson E, Ehrenkranz RA. Differential diagnosis and management of anemia in the newborn. Pediatr Clin North Am. 2004;51(4):1087–1107;
6. Centers for Disease Control and Prevention. Recommendations to prevent and control iron deficiency in the United States. MMWR Recomm Rep. 1998;47(RR-3):1–29;
7. S. Preventive Services Task Force. Screening for iron deficiency anemia, including iron supplementation for children and pregnant women: recommendation statement. Rockville, Md.: Agency for HealthcareResearch and Quality; 2006. AHRQ publication no. 06-0589. http://www.ahrq.gov/clinic/uspstf/uspsiron.htm;
8. Tefferi A. Anemia in adults: a contemporary approach to diagnosis, Mayo Clin Proc. 2003 Oct;78(10):1274-80.

Dr. Teodora Trusca

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover