Anxietatea şi inflamaţia, ce legătură există între cele două

Anxietatea reprezintă frica faţă de un stres psihologic, frică ce apare ca răspuns la mai mulţi stimuli interni, externi sau cognitivi. Majoritatea oamenilor experimentează episoade de anxietate, însă pentru pacienţii diagnosticaţi cu tulburări de anxietate, senzaţia de frică este mai frecventă, intensă şi persistentă. Pentru aceste persoane, anxietatea este dificil de controlat și poate afecta calitatea vieţii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2015, aproximativ 3,6% din populația globală se confrunta cu o tulburare de anxietate. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Ohio au făcut cercetări pentru a vedea dacă există o legătură între anxietate şi inflamaţie.

Anxietatea, cauze şi tipuri

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate. Acestea includ tulburarea de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială – care se mai numește și fobie socială -, tulburarea de anxietate de separare și tulburarea de stres posttraumatic. Unii oameni experimentează mai multe forme de tulburare de anxietate în același timp. Oamenii de știință încă nu cunosc cauzele apariţiei anxietății, însă aceştia consideră că anumiţi factori precum supraactivitatea în anumite părți ale creierului, dezechilibrul neurotransmițătorilor, genetica, anumite traume, trăsăturile de personalitate și abuzul de substanțe stau la baza acesteia.

Inflamația, reacție naturală a organismului

Inflamația este o reacție naturală a organismului apărută ca urmare a contactului cu stimuli nocivi. Ea apare atunci când celulele albe din sânge luptă împotriva infecţiilor. Răspunsul inflamator al organismului include febră, durere şi afectarea funcţională a ţesuturilor. Inflamația este un răspuns protector al sistemului imunitar. Cu toate acestea, dacă inflamația persistă, aceasta poate deteriora celulele și țesuturile. Inflamația apare și la nivelul creierului, de aceea cercetătorii sunt de părere că inflamaţia cronică ar putea influența dezvoltarea tulburărilor mintale. Dacă inflamaţia persistă mai mult de 72 de ore, pacienţii sunt sfătuiţi să ia legătura cu medicul specialist.

Anxietatea şi markerii specifici inflamaţiei

În timpul cercetărilor, oamenii de ştiinţă au studiat markerii care au legătură cu apariţia inflamației. Markerii de interes includ proteina C reactivă (CRP), interleukina-6 (IL-6) și factorul de necroză tumorală (TNF)-alfa. Proteina C reactivă este eliberată de ficat ca răspuns în urma inflamației. Nivelurile plasmatice ale acesteia cresc foarte mult în urma traumatismelor severe, a inflamaţiilor, infecţiilor bacteriene sau în timpul unei intervenţii chirurgicale. Rolul său principal este clearance-ul detritusurilor celulare. Oamenii de știință cred că CRP ajută sistemul imunitar, care îmbunătățește capacitatea celulelor imune de a elimina agenții patogeni. IL-6 și TNF-alfa sunt citokine care influenţează inflamația, responsabile de transmiterea informaţiilor între celulele sistemului imunitar.

Studiile asupra anxietăţii şi inflamaţiei

Studiul efectuat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Ohio a inclus 853 de participanţi. Cercetătorii au cerut participanților să completeze un chestionar cu 40 de întrebări pentru a evalua cât de anxioși s-au simțit în momentul studiului, dar şi cât de anxioși sunt în viața de zi cu zi. Aceştia au descoperit că nivelurile mari de anxietate au fost asociate cu niveluri crescute de CRP, IL-6 și TNF-alfa la bărbați și niveluri mai ridicate de CRP și IL-6 la femei. Într-un alt studiu, oamenii de ştiinţă au investigat legătura dintre inflamație și sindromul de stres posttraumatic. Aceştia au comparat datele a 14 persoane cu sindrom de stres posttraumatic cu datele altor 14 persoane care nu sufereau de această problemă. Autorii studiului au descoperit că simptomele pacienților cu sindrom de stres posttraumatic au fost legate de niveluri crescute de IL-6, TNF-alfa și alți markeri responsabili de apariţia inflamaţiei. Aceste date demonstrează asocierea dintre inflamaţie, diagnosticele asociate cu anxietatea cronică şi sindromul de stres posttraumatic.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Anxietatea şi declanșarea experimentală a inflamației

Chiar dacă oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură între inflamaţie şi anxietate, aceştia au dorit să vadă dacă într-adevăr inflamaţia cauzează sau crește riscul de anxietate. Astfel, aceştia s-au concentrat asupra unui nou studiu. Cercetătorii au declanșat inflamația în organism prin injectarea participanților cu lipopolizaharidă (LPS). LPS este o componentă a membranei exterioare a bacteriilor gram-negative, care influenţează sistemul imunitar să producă un răspuns inflamator. Autorii studiului au descoperit că odată cu creșterea markerilor inflamatori, crește și sentimentul de anxietate. De asemenea, au remarcat faptul că persoanele ale căror niveluri de IL-6 au crescut cel mai mult au experimentat și cele mai mari niveluri de anxietate. În concluzie, oamenii de ştiinţă au descoperit că inflamaţia joacă un rol important în anxietate, însă aceştia consideră că sunt necesare mai multe cercetări în acest sens.

Surse: medicalnewstoday.com; medscape.com; sciencedirect.com