Aritmiile cardiace: aflați totul despre diagnostic și tratament

Inima este formată din patru cavități – două atrii și două ventricule. Ritmul inimii este controlat de un stimulator cardiac natural (nod sinusal) situat în atriul drept. Nodul sinusal produce impulsuri electrice, care fac ca mușchii atriilor să se contracte și să pompeze sângele în ventricule. Impulsurile electrice ajung apoi la nodul atrioventricular (AV), care încetinește semnalul electric înainte de a-l trimite către ventricule.

Această ușoară întârziere permite ventriculelor să se umple cu sânge. Când impulsurile electrice ajung în mușchii ventriculelor, aceștia se contractă și pompează sânge fie spre plămâni, fie spre restul organismului. Ce se întâmplă, însă, când apar problemele de ritm cardiac sau aritmiile cardiace?

Prof. univ. dr. Erich Minar, medic specialist medicină vasculară în cadrul spitalului Wiener PrivatKlinik, ne-a vorbit pe larg despre aritmiile cardiace, o problemă ce nu trebuie trecută cu vederea.

GALENUS: Ce sunt aritmiile cardiace?

Problemele de ritm cardiac (aritmii cardiace) apar atunci când impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu funcționează corect, astfel încât inima va bate prea repede, prea lent sau neregulat. Dacă ritmul cardiac este prea rapid – peste 100 de bătăi pe minut la adulți – se numește tahicardie, iar o frecvență cardiacă prea lentă – sub 60 de bătăi pe minut – se numește bradicardie. În timp ce majoritatea tipurilor de aritmie nu sunt serioase, unele dintre ele predispun o persoană la anumite complicații precum accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Altele pot duce la moarte subită.

Cum se depistează aritmiile cardiace, ce investigații se realizează?

Aritmiile nu prezintă semne și nici nu au simptome specifice. Cardiologul poate depista o aritmie în timpul unui examen de rutină, efectuând apoi alte teste de monitorizare a inimii pentru a identifica tipul de aritmie, teste precum:

electrocardiograma (ECG) – în timpul unui ECG, senzori (electrozi) care pot detecta activitatea electrică a inimii sunt atașați pe piept, membre;
monitorul Holter – acest dispozitiv portabil de tip ECG poate fi purtat timp de o zi sau mai multe pentru a înregistra activitatea inimii, pe măsură ce pacientul își desfășoară rutina zilnică;

cardiac event recorder – este un dispozitiv portabil care se utilizează în cazul aritmiilor sporadice;
ecocardiografia (ecografia cardiacă) – această analiză non-invazivă utilizează unde sonore pentru a produce imagini cu dimensiunea, structura și mișcarea inimii;
implantable loop recorder – dispozitiv care se implantează sub piele și permite monitorizarea electrocardiografică pe termen lung;
testul de stres – unele aritmii sunt provocate sau înrăutățite de exerciții. În timpul unui test de stres, pacientul va fi rugat să facă mișcare pe o bandă de alergare sau o bicicletă staționară în timp ce activitatea inimii este monitorizată;
studiul de electrofiziologie – un studiu mai avansat al activității electrice a inimii, ce poate fi efectuat pentru a evalua sursa aritmiei.

Interviu prof. univ. dr. Martin Schillinger

Nu trebuie să lăsați nebăgate în seamă un ritm rapid al bătăilor inimii (tahicardie), un ritm lent al bătăilor inimii (bradicardie), durerea în piept, dificultățile de respirație. Alte manifestări secundare pot fi anxietatea, oboseala, amețeala, leșinul. Simptomele observabile nu înseamnă neapărat că există o problemă serioasă, însă nici nu trebuie neglijate.

Care sunt factorii de risc ai aritmiei cardiace?

Sunt anumite afecțiuni care pot crește riscul de dezvoltare a aritmiei cardiace, printre care:

boala arterială coronariană (cardiopatia ischemică), alte probleme cu inima și alte intervenții chirurgicale anterioare la nivelul inimii;
tensiunea arterială crescută (hipertensiunea arterială);
problemele tiroidiene – glanda tiroidită hiperactivă sau hipoactivă poate crește riscul de aritmii;
diabetul – riscul de a dezvolta boală coronariană și hipertensiunea arterială crește foarte mult din cauza diabetului necontrolat;
apneea obstructivă de somn – această tulburare, în care respirația este întreruptă în timpul somnului, poate crește riscul de bradicardie, fibrilație atrială și alte aritmii;
dezechilibrul electrolitic;
consumul excesiv de alcool – consumul exagerat de alcool poate afecta impulsurile electrice ale inimii și poate crește riscul de a dezvolta fibrilație atrială;
cofeina, nicotina sau substanțele interzise.

Cum se tratează aritmiile cardiace?

Există diferite tipuri de aritmii, iar tratamentul depinde în mod natural de aritmia specifică.

Dacă bătăile lente ale inimii (bradicardie) nu au o cauză ce poate fi corectată, medicii utilizează de cele mai multe ori un stimulator cardiac. Un stimulator cardiac este un dispozitiv care se implantează, de obicei, lângă claviculă și ajută inima să bată în ritm constant.

În cazul tahicardiilor se poate apela la:

manevrele vagale – proceduri prin care medicul poate influența ritmul cardiac al unei persoane fără a utiliza medicamente. Manevrele speciale includ menținerea respirației și încordarea, scufundarea feței în apă cu gheață, controlând astfel sistemul nervos, respectiv bătăile inimii (nervii vagi), adesea determinând încetinirea ritmului cardiac. Cu toate acestea, manevrele vagale nu funcționează pentru toate tipurile de aritmii;
medicația – pentru multe tipuri de tahicardii, pacientului îi poate fi prescris un tratament pentru a controla ritmul cardiac. Este foarte important ca medicamentele să fie administrate corect, astfel încât să se minimizeze complicațiile. Dacă pacientul are fibrilații, medicul poate prescrie un tratament pentru subțierea sângelui, pentru a evita formarea cheagurilor;
cardioversia – dacă pacientul are un anumit tip de aritmie, cum ar fi fibrilația atrială, cardiologul poate apela la cardioversie, care poate fi efectuată ca procedură (electricitate) sau prin utilizarea de medicamente;
ablația cateterului – procedura presupune introducerea unui cateter prin abord venos până la nivelul inimii. Electrozii din vârfurile cateterului pot folosi energie termică, sau radiofrecvență pentru a deteriora (abla) o mică parte de țesut cardiac și a crea un bloc electric de-a lungul căii care provoacă aritmia.

Se pot utiliza, de asemenea, și dispozitive implantabile:

stimulatorul cardiac – când un stimulator cardiac detectează o frecvență cardiacă anormală, emite impulsuri electrice care stimulează inima să bată în ritm normal;
defibrilatorul cardioverter implantabil (ICD) – cardiologul poate recomanda acest device dacă pacientul are un risc mare de a dezvolta repede un ritm cardiac neregulat în jumătatea inferioară a inimii.

Recomandați tratamentul medicamentos sau pe cel chirurgical? Explicați de ce?

În unele cazuri, se recomandă intervențiile chirurgicale.

Procedura labirintică: chirurgul realizează o serie de incizii în țesutul cardiac din atrie pentru a crea un model sau un labirint de țesut cicatricial. Procedura este eficientă, dar pentru că necesită o intervenție chirurgicală, este de obicei rezervată persoanelor care nu răspund la alte tratamente sau celor care fac chirurgie cardiacă din alte motive.

Chirurgie de bypass coronarian: dacă pacientul are o boală coronariană severă, pe lângă aritmii, va fi recomandată o intervenție chirurgicală de bypass coronarian. Această procedură va îmbunătăți fluxul de sânge către inimă.

3 SUPER-ALIMENTE BUNE PENTRU INIMA TA

Cum pot fi prevenite aritmiile cardiace? Ce sfaturi aveți pentru pacienții care se confruntă deja cu aritmie cardiacă?

Se recomandă schimbări ale stilului de viață precum o dietă fără sare și grăsimi, bogată în fructe, legume, cereale integrale. Renunțați la fumat, faceți cel puțin 30 de minute de mișcare pe zi și păstrați o greutate optimă. Monitorizați-vă tensiunea arterială și nivelul de colesterol, consumați alcool cu moderație și mergeți anual la un control de specialitate. Rezultate pozitive pot avea și yoga, meditația, alte tehnici de relaxare.