Artrita reumatoidă versus osteoartrita

Simptome

Simptomele în artrita reumatoidă au un debut rapid, cu posibilitatea de agravare în câteva săptămâni. Simptomele prezente în osteoartrită au o evoluție lentă, pe o perioadă de timp îndelungată. Principalele simptome ale artritei reumatoide pot fi prezente la nivelul oricărei articulații. Cu toate acestea, genunchii, gleznele și încheieturile mâinilor sunt, cel mai adesea, afectate. Artrita reumatoidă afectează întotdeauna mai multe articulații, în timp ce osteoartrita – o singură articulație sau regiune a corpului.

La debutul artritei reumatoide, simptome precum oboseala, febra, scăderea ponderală și inapetența sunt semne de instalare ale acestei afecțiuni. Un simptom caracteristic al poliartritei reumatoide este instalarea simptomelor simetrice. De asemenea, simptomele artritei reumatoide includ redoarea matinală a articulației afectate cu durata mai mare de 30 de minute. În cazul pacienților cu osteoartrită, aceștia pot prezenta redoare matinală a articulației respective, însă durerea dispare în următoarele 30 de minute de la apariție [6].

Artrita reumatoidă:

• Durere şi sensibilitate la atingere – slab localizate la început la nivelul genunchiului.
• Redoare matinală în jurul articulațiilor, cu durata mai mare de 30 de minte.
• Alte simptome precum: febră, stare generală modificată.

Osteoartrita:

• Dureri articulare și rigiditate care afectează, de obicei, articulația genunchiului, mâinii sau a degetelor.
• Afectarea este localizată unilateral.
• Redoarea la nivelul articulației interesate are o durată mai mică de 30 de minute și poate apărea dimineața sau după o perioadă mai lungă de inactivitate fizică.

Diagnostic

Atât artrita reumatoidă, cât și osteoartrita sunt afecțiuni cronice, ceea ce înseamnă că necesită tratament pe termen lung. În prezent nu se cunoaște niciun tratament curativ pentru pacienții diagnosticați cu una dintre aceste două boli [7]. Osteoartrita reprezintă o boală degenerativă ce se agravează în timp. Cu toate acestea, inițierea tratamentului farmacologic și non-farmacologic cât mai precoce poate avea un prognostic pozitiv. Artrita reumatoidă poate avea o evoluție imprevizibilă. În cazul acestei afecțiuni autoimune pot apărea numeroase complicații, cum ar fi afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. De asemenea, pacienții diagnosticați cu artrită reumatoidă au un risc crescut de a dezvolta alte boli precum limfom sau lupus eritematos sistemic [8].

Tratament

Obiectivul principal în tratamentul artritei reumatoide și osteoartritei este ameliorarea simptomelor prin reducerea durerii și încetinirea distrucției articulare. Toate acestea au un obiectiv principal, acela de a îmbunătăți calitatea vieții și de a întârzia instalarea invalidității [9].

Reținem că nicio intervenție terapeutică nu este curativă. Terapia fizică și ocupațională se recomandă pentru a putea ajuta pacienții să-și îmbunătățească mobilitatea. Controlul greutății corporale și schimbarea stilului de viață (renunțarea la fumat) sunt esențiale în managementul și tratamentul atât a artritei reumatoide, cât și a osteoartritei [9]. Exerciţiile pentru menţinerea forţei musculare şi a mobilităţii articulare fără exacerbarea inflamației articulare reprezintă o parte importantă a regimului terapeutic. Educaţia bolnavului este o componentă importantă a planului terapeutic și a stilului de viață [11].

Abordarea generală a tratamentului medicamentos implică:

• administrarea aspirinei, AINS şi a analgezicelor simple pentru controlul semnelor si simptomele procesului inflamator local sau a procesului cronic degenerativ. În ciuda efectului rapid  în atenuarea semnelor și simptomelor, acestea prezintă un efect minim asupra progresiei bolii;
• a doua linie terapeutică implică folosirea orală a glucocorticoizilor în doze mici;
• a treia linie de agenţi include medicamente antireumatice cu acţiune lentă sau care împiedică boala;
• a patra abordare implică folosirea intraarticulară de glucocorticoizi.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

1. Arden N, Nevitt MC: Osteoarthritis: epidemiology. Best Pract Res Clin Rheumatol. 2006, 20: 3-25.
2. Silman, AJ, Pearson, JE, Pincus, T et al. Epidemiology and genetics of rheumatoid arthritis. Arthritis Res. 2002;4:S265–S272.
3. Scher, JU, Littman, DR, and Abramson, SB. Review: microbiome in inflammatory arthritis and human rheumatic diseases. Arthritis Rheumatol.2016; 68:35–45.
4. Fukui N, Yamane S, Ishida S, et al. Relationship between radiographic changes and symptoms or physical examination findings in subjects with symptomatic medial knee osteoarthritis: a three-year prospective. BMC Musculoskelet Disord.2010;11:269.
5. Grazio S, Balen D Lijec Vjesn.Obesity: risk factor and predictor of osteoarthritis. 2009 Jan-Feb;131(1-2):22-6.
6. Anderson J, Caplan L, Yazdany J, Robbins ML, Neogi T, Michaud K, et al. Rheumatoid arthritis disease activity measures: American College of Rheumatology recommendations for use in clinical practice. Arthritis Care.2012;64:640–7.
7. Bongartz T, Halligan CS, Osmon DR, et al. Incidence and risk factors of prosthetic joint infection after total hip or knee replacement in patients with rheumatoid arthritis. Arthritis Care & Research.2008;59:1713.
8. Maradit-Kremers H, Nicola PJ, Crowson CS, et al. Cardiovascular death in rheumatoid arthritis: A population-based study. Arthritis & Rheumatism.2005;52:722.
9. Callahan, LF and Pincus, T. Education, self-care, and outcomes of rheumatic diseases: further challenges to the “biomedical model” paradigm. Arthritis Care Res.1997;10:283–288.
10. Eaton CB. Obesity as a risk factor for osteoarthritis: mechanical versus metabolic. Med Health R I.2004;87:201–4.
11. Reid CR, Bush PM, Cummings NH, McMullin DL, Durrani SK. A review of occupational knee disorders. J Occup Rehabil.2010;20:489–501.

Dr. Oana M. Stanciu

medic specialist geriatrie și gerontologie
Centrul Medical „Sf. Sava” Pantelimon