Astmul bronşic poate fi ținut sub control dacă este tratat corect

Astmul este o afecţiune cronică a căilor respiratorii, care se pot inflama şi îngusta, făcând dificil procesul de respiraţie. Un pacient cu astm poate avea dureri în piept și poate tuși, aceste simptome fiind însoţite de o senzaţie de panică şi de o scădere a saturației de oxigen din sânge. Simptomele pot varia de la uşoare la severe şi pot apărea în fiecare zi sau o dată la câteva zile. Astmul apare indiferent de vârstă, dar cu precădere în copilărie. Tratamentul poate ține sub control simptomele.

Astmul bronșic și factorii declanșatori

Astmul bronşic este rezultatul inflamării căilor respiratorii, atunci când intră în contact cu anumiți factori declanşatori, aceştia fiind diferiţi de la o persoană la alta. Declanşatorii frecvent întâlniţi sunt praful, părul de animale, schimbările de temperatură (trecerea de la cald la rece), efortul fizic, substanţele chimice din aer, polenul, mucegaiul, infecţiile respiratorii, fumul, stresul sau emoţiile puternice. În cazul unor pacienţi, crizele de astm pot dura câteva minute, în timp ce alţii pot experimenta aceste episoade chiar și câteva zile.  

Expunerea la fumul de țigară, factor de risc în apariţia astmului

• Expunerea la fumul de țigară în primii ani ai unui copil crește riscul de a dezvolta astm bronşic în copilărie. Această expunere poate afecta, de asemenea, dezvoltarea pulmonară;
• Un sistem imunitar slăbit crește riscul dezvoltării astmului;
• Calitatea slabă a aerului cauzată de poluare sau de alergeni poate determina apariţia astmului;
• Istoricul familial poate fi un factor declanşator. Dacă părinţii au astm, există posibilitatea ca şi copilul să dezvolte afecţiunea.

Alte afecţiuni care pot declanşa astmul bronşic

• Alergiile – există un risc crescut de a dezvolta astm bronşic pentru persoanele care au avut reacţii alergice în copilărie la polen, mucegai sau praf;
• Obezitatea – poate crește riscul de a dezvolta astm sau de a agrava simptomele;
• Infecțiile respiratorii – copiii care au adesea infecții respiratorii cauzate de virusuri prezintă cel mai mare risc de a dezvolta astm;
• Sexul – în rândul copiilor, băieţii prezintă un risc mai mare de apariție a astmului bronşic, însă la adolescenţi și adulți afecţiunea este mai frecventă în rândul femeilor.

Frecvenţa simptomelor depinde de severitatea afecţiunii şi de expunerea pacientului la alergeni. Pentru unii pacienţii, astmul poate însemna disconfort, dar afecţiunea nu interferează cu activităţile zilnice ale acestuia. În timp, astmul necontrolat poate deteriora căile respiratorii.

Testul fizic, factor-cheie în diagnosticarea astmului

Astmul este diagnosticat pe baza istoricului medical, a unui examen fizic și a rezultatelor testelor de diagnostic. Medicul va discuta cu pacientul despre factorii de risc şi despre simptome. Spirometria este un test simplu de respiraţie, care măsoară cât timp şi cât de mult respiră pacientul. În plus, acesta va efectua şi alte teste precum cele specifice alergiilor şi debitului de vârf, o analiza ce măsoară capacitatea pulmonară. Testele pot fi însoţite de investigaţii ale sinusurilor, radiografii pulmonare şi verificarea existenţei polipilor nazali. Polipii pot cauza crizele de astm şi sunt responsabili pentru dificultăţile de respiraţie.

Diagnosticarea astmului bronșic la copiii mai mici de 6 ani

Este greu de stabilit dacă un copil sub 6 ani are astm sau o altă afecțiune respiratorie, deoarece copiii mici nu pot efectua un test al funcției pulmonare, precum spirometria. După verificarea istoricului și simptomelor copilului, se pot prescrie medicamente pentru astm timp de câteva luni pentru a vedea cât de bine răspunde copilul la tratament.

Metode de tratament pentru astmul bronşic

Tratamentul depinde de obicei de vârsta pacientului, de severitatea astmului și de răspunsul la o anumită schemă de tratament. Medicul poate schimba tratamentul până când simptomele astmului bronșic pot fi controlate, aceasta fiind o afecţiune de lungă durată. Inhalatoarele sunt ideale în tratarea astmului deoarece relaxează căile respiratorii. În unele cazuri sunt folosite bronhodilatatoare cu acțiune îndelungată, la care se adaugă preparate pentru fluidizarea mucusului şi diverse analgezice.

Importanţa menţinerii unei vieţi sănătoase

Specialiştii sunt de părere că menţinerea unei vieţi sănătoase poate fi un aspect important în prevenirea simptomelor cauzate de astm.

• Importanţa exerciţiilor fizice – exerciţiile fizice regulate pot ajuta la buna funcţionare a inimii şi plămânilor;
• Mişcarea regulată – pacienţii care suferă de astm nu ar trebui sa fie inactivi;
• Menţinerea unei greutăţi sănătoase – supraponderalitatea poate agrava simptomele astmului bronșic;
• Tratarea bolii de reflux gastroesofagian-– specialiştii consideră ca refluxul acidului gastric care provoacă arsurile stomacale afectează căile respiratorii şi agravează simptomele astmului.

Cunoaşterea factorilor declanşatori

Factorii declanşatori agravează simptomele astmului. Dacă pacienţii recunosc momentele în care  apar simptomele, aceștia pot reduce expunerea la factorii respectivi, utilizând mai multe metode. De exemplu, alergenii sunt un factor declanșator obișnuit pentru astm. Dacă pacienţii sunt sensibili la praf, ar trebui să renunţe la covoare şi să utilizeze purificatoarele de aer.

Alți factori declanșatori ai astmului includ:

• stres emoţional – cum ar fi furia intensă, plânsul sau râsul pot provoca hiperventilație și îngustarea căilor respiratorii, declanșând un atac de astm;
• infecții precum gripa – pacienţii ar trebui să ia în calcul vaccinarea antigripală pentru a preveni infecţia, care ar putea creşte riscul apariţiei unui atac de astm;
• medicamentele – unele persoane cu forme severe de astm pot fi sensibile la unele medicamente și pot prezenta probleme respiratorii grave;
• calitatea slabă a aerului sau aerul foarte rece – poluarea sau anumite fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile, pot afecta calitatea aerului.

Astmul bronşic poate fi ţinut sub control

Simptomele pot fi de obicei controlate cu ajutorul tratamentului. Majoritatea oamenilor vor avea o viață normală, activă, deși cei cu o formă de astm sever pot întâmpina probleme.

Deși astmul bronșic poate fi ținut în mod normal sub control, este totuși o afecțiune gravă care poate provoca o serie de probleme. Acesta este motivul pentru care este important ca pacienţii să urmeze planul de tratament și să nu ignore simptomele, dacă acestea se înrăutățesc. Dacă afecţiunea nu este tratată corespunzător pot apărea complicaţii precum senzaţie de oboseală, stres, anxietate, depresie, infecţii pulmonare etc.

Sarcina și astmul

Astmul nu afectează șansele de a avea copii, iar marea majoritate a femeilor cu această afecţiune vor avea o sarcină normală. În general, tratamentul rămâne același în timpul sarcinii. Majoritatea medicamentelor, în special inhalatoarele, sunt considerate sigure în timpul sarcinii sau alăptării.

În cazul în care femeile rămân însărcinate, este recomandat ca acestea să discute cu cadrele medicale deoarece există posibilitatea ca simptomele să se agraveze în timpul sarcinii, iar în acest caz schema de tratament ar trebui revizuită periodic. Simptomele astmului netratate corect pot creşte riscul complicaţiilor, cum ar fi naşterea prematură. În timpul travaliului este necesar ca medicii să ia măsuri suplimentare pentru a evita apariţia atacului astmatic.

Cum se poate controla astmul la școală

Majoritatea copiilor cu astm pot participa la activități școlare fără a fi afectați. Poate fi necesar ca familia să ofere școlii un inhalator de rezervă, în cazul în care copilul prezintă simptome în timpul zilei de școală. Personalul școlii ar trebui să poată recunoaște agravarea simptomelor astmului bronșic și să știe ce să facă în cazul unui atac, în special personalul care supraveghează orele de educaţie fizică.

Surse: nhlbi.nih.go; nhs.uk; mayoclinic.org

Sorina Iuliana Lazăr