Ateroscleroza: factori de risc, diagnostic, management, complicații asociate

Ateroscleroza este o afecțiune care se manifestă prin îngroșarea peretelui arterial realizând stenoze (reducerea lumenului arterei), perturbând circuția normală a  sângelui  oxigenat prin organism. Ateroscleroza este principala cauza de aparitie a deceselor prin infarct miocardic; reprezintă mai mult de 50% din mortalitatea globală în țările dezvoltate.

Ateroscleroza afectează vasele sangvine elastice (aorta, carotidele, iliacele) și musculare (artere coronare și cerebrale) prin acumularea de plăci de aterom în interiorul lor.

Cauzele aterosclerozei

Odată cu deteriorarea endoteliului se va dezvolta ateroscleroza; leziunile la acest nivel declanșează un răspuns inflamator și acumularea grăsimilor și a altor substanțe din sânge. Cauzele ce stau la baza declanșării aterosclerozie pot fi:

• Hipertensiunea arterială;
• Rezistența la insulină, obezitatea sau diabetul;
• Afecțiunile inflamatorii cronice– lupus eritematos sistemic, psoriazis, boli inflamatorii intestinale;
• Hipercolesterolemia, valorile crescute de LDL.

Ateroscleroza este o afecțiune cu evoluție lentă, ce se poate declanșa încă din copilărie, dar primele simptome pot apărea la vârsta adultă când boala este într-un stadiu avansat.

Factori de risc pentru ateroscleroză

Ateroscleroza este o afecțiune ce poate fi determinată și de factori genetici, dar în majoritatea cazurilor vorbim de factori de risc dobândiți care au dus la declanșarea afecțiunii:

• Obezitate;
• Diabet;
• Fumat;
• Hipertensiune arterială;
• Sedentarism;
• Hipercolesterolemie;
• Dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, sodiu și zahăr.

Factorii de risc neinfluențabili sunt:

• vârsta: femeile peste 55 de ani și bărbații peste 45 de ani;
• antecedente familiale de boală coronariană;
• afecțiuni genetice ale metabolismului lipidic.

Tipuri de ateroscleroză
Ateroscleroza, în funcție de zona afectată poate fi:
– Ateroscleroză cerebrală: plăcile de aterom se acumulează intracranian. În cazurile în care plăcile de aterom se formează extracranian vorbim de ateroscleroză carotidiană, plăcile de aterom fiind localizate în arterele carotide.
– Ateroscleroza coronariană: cardiopatie ischeimică; plăcilor de aterom sunt la nivelul arterelor coronare ale inimii.
– Ateroscleroza periferică: plăcile de aterom sunt localizate la. nivelul arterelor periferice ale membrelor superioare și inferioare și vorbim de boală arterială periferică.
– Ateroscleroza renală care poate determina insuficiență renală;
– Ateroscleroza autoimună, primul stadiu al aterosclerozei este declanșat de o reacție autoimună împotriva celulelor endoteliale. 

Simptomele aterosclerozei
Ateroscleroza este o afecțiune ce evoluează fără simptome, acestea devenind prezente în momentul în care boala este deja într-un stadiu avansat. Simptomele depind și de tipul de ateroscleroză, astfel că:
– în ateroscleroza coronariană pacienții se vor confrunta cu angină pectorală (apariția durerii acute în piept cu extindere caăre umărul sau brațul stâng, asociată cu palpitații si dispnee), oboseală, respirație greoaie;
– în ateroscleroza cerebrală pacienții vor acuza: amorțeală sau slăbiciune la nivelul mâinilor și picioarelor, dificultăți la vorbire, tulburări de vedere, blocarea mușchilor la nivel facial cu apariția asimetriilor la nivelul feței, tulburări de memorie;
– în ateroscleroza periferică pacienții vor avea dureri de picioare la mers, zona gambelor fiind cea mai afectată;
– în ateroscleroza renală apar hipertensiunea arterială și insuficiența renală.

Diagnosticarea aterosclerozei
Diagnosticarea aterosclerozei va începe cu anamneza și examenul clinic, etape în care medicul va solicita informații despre istoricul medical și familial al pacientului și va identifica simptomele pacientului.

Ulterior se pot efectua investigații suplimentare:

– analize de laborator pentru verificarea: colesterolului total cu fracțiunile colesterol, HDL și LDL, trigliceridelor totale, fibrinogenului și proteina C-reactivă, apolipoproteinele A1 și B, profilul genetic al riscului de ateroscleroză, homocisteina;
– Ecografie Doppler pentru identificarea unui potențial blocaj la nivelul arterelor. Se va verifica prezența plăcilor de aterom la nivelul peretelui arterial, circulația sângelui și presiunea la nivelul sistemului arterial.
– Angiografie prin rezonanță magnetică/ MRA- cu cel puțin 4 ore înainte de procedură, pacientul nu are voie să consume alimente sau lichide;
– Angiografie computer tomograf- se observă depozitele de calciu de pe artere și este recomandată pacienților cu risc cardiovascular;
– Angiografie coronaniană- să se poată observă anatomia arterelor coronare, în special a pereților acestora;
– Electrocardiogramă/ EKG- pentru depistarea aritmiilor;
– testul de toleranță la efort;
– indicele gleznă- braț: compară tensiunea arterială de la nivelul brațelor cu cea de la nivelul membrelor inferioare; valorile diferite sugerează prezența aterosclerozei.

Managementul aterosclerozei

Stabilirea conduitei terapeutice se va face în funcție de localizarea arterei afectate și de severitatea bolii.

Tratamentul medicamentos are rolul de a gestiona factorii de risc și de a trata ateroscleroza sau complicațiile ei:
– inhibitori ECA și beta- blocante;
– medicamente antiagregante plachetare sau anticoagulante;
– blocanți ai canalelor de calciu;
– nitrați;
– statine;
– medicamente trombolitice;
– compuși cu omega-3;
– chelatori de acizi biliari în cazul rezistenței la statine.

Tratamentul chirurgical depinde de arterele afectate:
– intervenție coronariană percutanată;
– bypass coronarian;
– revascularizarea transmiocardică;
– endarterectomia carotidiană- se îndepărtează chirurgical depozitele de grăsime;
– angioplastie.
În cazul pacienților cu obezitate severă se poate recomanda operație de scădere în greutate.

Tratament minim- invaziv:
– angioplastia cu balon și stent. Această intervenție se realizează non- chirurgical, printr-o puncție la nivelul pielii, iar prin intermediul unui cateter se va insera un balon ce se va umfla în interiorul arterei cu scopul lărgirii canalului arterial. Se va introduce și un stent pentru menținerea canalului deschis.

Complicațiile aterosclerozei
Pacienții cu ateroscleroză care nu își iau tratamentul corespunzător riscă să dezvolte complicații precum:

–      Anevrism- poate duce la tromboze  sau  ruptură arterială, urmată de hemoragie. 

–      Boală arterială coronariană- poate duce la insuficiență cardiacă sau la moarte subită de cauză cardică;

–      Boală arterială carotidiană- poate duce la accident vascular cerebral sau la atac ischemic tranzitor;

–      Boală arterială periferică- din cauza lipsei de oxigen se poate evolua până la necroză și cangrenă, iar la final se va amputa membrul afectat;

–      Insuficiență renală cronică;

–      Hemiplegie;

–      Troboză aortică;

–      Stenoza arterei renale urmată de hipertensiune renală;

–      Gangrena, urmată de amputație.

Prevenirea aterosclerozei
Pentru a reduce riscurile de formare a plăcilor de aterom este indicat ca prevenția să se facă de la vârste cât mai fragede, iar principala recomandare este de adoptare a unui stil de viață sănătos, acest lucru însemnând:

• adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase: alimentația zilnică să fie compusă din: fructe, legume, carne slabă, lactate slabe în grăsimi, cereale integrale;
• evitarea fumatului;
• adoptarea unui stil de viață activ- minim 30 de minute de effort fizic susținut zilnic;
• menținerea unei greutăți corporale optime vârstei;
• verificarea și menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase;
• verificare și menținerea în intervale normale a colesterolului și zahărului din sânge.

Dr. Alin Popescu

medic primar medicină sportivă
secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby