Boala Kawasaki și apariția complicațiilor cardiace la copii

Boala Kawasaki este responsabilă de apariția inflamațiilor la nivelul arterelor, venelor și capilarelor. De asemenea, boala Kawasaki afectează ganglionii limfatici, provocând inflamaţii ale membranelor mucoase din gură, nas și gât. Este una dintre vasculitele întâlnite cel mai des la copii. Această grupare de simptome a fost iniţial denumită „sindromul mucocutanat al ganglionilor limfatici”, însă în urma mai multor studii s-a constatat că pacienţii au dezvoltat complicaţii cardiace, precum anevrisme la nivelul arterelor coronare.

Boala Kawasaki, simptome

Simptomele în boala Kawasaki apar treptat, în trei faze.

Boala Kawasaki, faza I – febră care depășește 39 ºC și care durează mai mult de trei zile, înroşirea ochilor, apariţia unor erupţii cutante în zona genitală, buze roșii, uscate, crăpate, inflamarea limbii, apariţia unor pete roşii pe palme şi tălpi, umflarea ganglionilor limfatici;
Boala Kawasaki, faza II – pacientul se poate confrunta cu exfolierea pielii de pe mâini și picioare, dureri articulare, diaree, vărsături, durere abdominală;
Boala Kawasaki, faza III – semnele și simptomele încep să dispară, cu excepția cazului în care apar complicații. Vindecarea completă a pacientului are loc după 8 săptămâni.

Boala Kawasaki este influenţată de factorii gentici şi de mediu

Nu este cunoscută cauza exactă a apariţiei bolii Kawasaki, însă cercetătorii sunt de părere că un amestec de factori genetici și de mediu poate influenţa apariţia bolii, deoarece aceasta apare în anumite anotimpuri și tinde să afecteze mai mult copiii de origine asiatică. Oamenii de ştiinţă au făcut cercetări asupra mai multor clase de agenţi microbieni precum virusurile (coronavirusuri, adenovirusuri, virusuri hepatitice, parvovirusuri) sau anumite bacterii, însă nu a fost descoperită o legătură clară între acestea şi boala Kawasaki.

Boala Kawasaki poate influenţa apariţia bolilor cardiace

Boala Kawasaki este cauza principală a bolilor cardiace dezvoltate de copii. Complicațiile cauzate de bolile cardiace includ inflamația vaselor de sânge, de obicei a arterelor coronare, inflamația mușchiului inimii, probleme ale valvei cardiace. Inflamația arterelor coronare poate duce la slăbirea și umflarea peretelui arterial (anevrism). Anevrismul creşte riscul formării cheagurilor de sânge, care ar putea duce la un atac de cord, sau pot cauza sângerări interne, punând viața în pericol.

Cum poate fi diagnosticată boala Kawasaki

Un medic pediatru va lua în considerare simptomele pacientului și va exclude bolile cu semne similare, cum ar fi scarlatina, infecțiile bacteriene care provoacă febră, frisoane și dureri în gât, artrita reumatoidă juvenilă, artrita juvenilă idiopatică, intoxicația cu mercur. Se recomandă efectuarea mai multor teste pentru a descoperi dacă boala Kawasaki a afectat inima, precum ecografia cardiacă, analizele de sânge, radiografia toracică şi electrocardiograma.

Cum este tratată boala Kawasaki?

Copiii diagnosticați cu boala Kawasaki ar trebui să înceapă tratamentul imediat, pentru a preveni leziunile cardiace. Tratamentul implică administrarea unei perfuzii cu anticorpi (imunoglobulină intravenoasă) și a unei doze zilnice de acid acetilsalicilic. Specialiştii recomandă administrarea unor doze mai mici de acid acetilsalicilic timp de șase până la opt săptămâni după ce febra dispare, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. Unii copii vor avea nevoie de o perioadă mai lungă de tratament pentru a preveni blocarea arterelor sau apariția unui atac de cord.

Surse: healthline.com; mayoclinic.org; webmd.com