Ce sunt atacurile de panică şi cum pot fi prevenite

Atacurile de panică sunt reprezentate de un val intens de frică apărut brusc, însoţit de simptome somatice şi cognitive. Acestea apar adesea din senin, fără niciun avertisment și, uneori, fără un declanșator clar. Ele pot apărea chiar și atunci când oamenii sunt relaxaţi sau dorm. Deși atacurile de panică nu pun viața în pericol, ele pot afecta semnificativ calitatea acesteia. Oamenii riscă să evite situaţiile în care au survenit atacuri de panică şi iau decizii în defavoarea lor precum renunţarea la a mai ieşi din casă şi a mai merge la locul de muncă.

Simptomele generate de atacurile de panică

În timpul unui atac de panică persoanele în cauză experimentează o mulţime de simptome mintale şi fizice intense, precum senzaţie de leşin, greaţă, bătăi rapide ale inimii, dureri în piept, dificultăţi de respiraţie, bufeuri, frisoane, senzaţie de sufocare, amorţeală, frica de a nu pierde controlul şi de a nu înnebuni, frica de moarte etc. Majoritatea atacurilor de panică durează între 5 și 20 de minute, însă există și cazuri în care pot dura chiar și o oră.

Numărul de atacuri de panică pe care o persoană le are depinde de cât de gravă este starea sănătăţii mintale. Unele persoane au atacuri o dată sau de două ori pe lună, în timp ce altele chiar și de câteva ori pe săptămână.

Clasificarea atacurilor de panică

Există trei tipuri de atacuri de panică, în funcţie de contextul în care apar: atacuri de panică inopinate, atacuri de panică predispuse situaţional şi atacuri de panică circumscrise situaţional.

Atacurile de panică inopinate – apar spontan, în diverse circumstanţe, fără să aibă vreo legătură cu un anumit context sau factor declanşator. Este dificil pentru persoana în cauză să anticipeze apariţia atacului de panică, ceea ce înseamnă o stare permanentă de teamă şi tensiune.

Atacurile de panică circumscrise situaţional – au legătură cu anumite contexte din viaţa pacientului. Acesta ştie că la un moment dat atacul de panică va apărea inevitabil. De exemplu, în cazul persoanelor care suferă de arahnofobie, acestea știu ca în momentul în care vor vedea un păianjen, atacul de panică se va instala.

Atacurile de panică predispuse situaţional – interferează cu anumite contexte din viaţă, diferenţa faţă de atacurile de panică circumscrise este că acestea pot apărea sau nu într-o situație similară.

Cauzele atacurilor de panică

Oamenii de ştiinţă nu au putut stabili încă cauzele atacurilor de panică, însă aceştia consideră că ele pot fi determinate de predispoziţia genetică pentru anxietate şi stres, dar şi de anumite modificări ale modului în care funcţionează părţile creierului responsabile de funcţiile cognitive. Unele cercetări sugerează că instinctul de supravieţuire al omului activat în faţa pericolului este implicat în atacurile de panică, dar nu se ştie de ce aceste atacuri apar atunci când nu există un pericol evident.

Cum pot fi controlate atacurile de panică

Cea mai eficientă formă de tratament pentru combaterea atacurilor de panică este terapia. Terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe tiparele de gândire și comportamentele care susțin sau declanșează atacurile de panică și ajută pacienţii să privească temerile într-un mod realist.

Terapia de expunere permite pacienţilor să experimenteze senzațiile fizice cauzate de panică într-un mediu sigur și controlat. Este posibil ca specialiştii să le ceară persoanelor în cauză să efectueze unele exerciţii precum mişcarea capului dintr-o parte în alta sau să-și țină respiraţia. Aceste exerciții diferite provoacă senzații similare cu simptomele de panică. Cu fiecare expunere, oamenii devin mai puțin speriaţi de aceste senzații fizice și simt un sentiment mai mare de control asupra panicii.

Surse: helpguide.org; mayoclinic.org