Cheagurile de sânge: tipuri, factori de risc și tratament

Cheagurile de sânge sunt formate din proteine şi celule, ajutând în mod normal la încetinirea sângerării atunci când apare o leziune. Acestea se dizolvă pe măsură ce leziunea se vindecă. Există însă cazuri în care cheagurile de sânge se formează în vene şi nu se dizolvă în mod natural. În astfel de situaţii, pacienţii necesită îngrijire medicală deoarece se pot confrunta cu boli grave. Dacă un astfel de cheag începe să se deplaseze, acesta poate ajunge la inimă sau plămâni, blocând fluxul sangvin.

Cheagurile de sânge – tipuri

Sistemul circulator este format din vene și artere, care transportă sângele în tot corpul. Cheagurile de sânge se pot forma atât în artere cât şi în vene. Când apare un cheag de sânge într-o arteră, acesta se numește cheag arterial. Acest tip de cheag provoacă imediat simptome, iar pacientul trebuie tratat rapid. Simptomele unui cheag arterial includ durere, iar în cazurile grave paralizie. În astfel de cazuri, riscul producerii unui infarct sau a unui accident vascular cerebral este crescut. Cheagurile de sânge localizate în vene se numesc cheaguri venoase. Formarea lor poate provoca tromboză venoasă profundă, împiedicând oxigenul sa ajungă la inimă, plămâni sau creier.

Cheagurile de sânge, factori de risc

Pacienţii care suferă de anumite afecţiuni ce îi obligă să stea foarte mult timp în pat şi să aibă o viaţă sedentară se pot confrunta cu apariţia cheagurilor de sânge. În plus, cheagurile de sânge se pot dezvolta şi în urma administrării pilulelor contraceptive, după o intervenţie chirurgicală sau în cazul în care pacientul a suferit o leziune. Pacienţii care se confruntă cu cancer, obezitate, boli de ficat sau rinichi sunt, de asemenea, predispuşi la formarea cheagurilor de sânge. Fumatul este, de asemenea, un factor de risc. Pe de altă parte, există anumite boli ereditare care influenţează apariţia cheagurilor de sânge precum mutația factorului V Leiden, mutaţia genei protrombinei sau alte afecțiuni rare, cum ar fi deficiența de proteină C, proteină S și antitrombină III.

Cum afectează organele

Cheagurile de sânge apar cel mai des în partea inferioară a piciorului. Apariţia cheagurilor de sânge în zona braţului sau piciorului poate cauza simptome distincte precum umflături, durere, sensibilitate. Dacă cheagul de sânge este de dimensiuni mari se poate umfla tot piciorul, iar durerea se poate extinde. Simptomele frecvente ale cheagurilor de sânge dezvoltate la nivelul inimii includ durere în piept, transpirație și dificultăți de respirație. Dacă apariţia cheagurilor de sânge a afectat plămânii, pacienţii se pot confrunta cu tuse, durere în piept, vertij, bătăi neregulate ale inimii etc. În cazul în care cheagurile de sânge s-au format la nivelul creierului, pot apărea simptome precum dificultăţi de vorbire, probleme de vederea şi senzaţie de slăbiciune.

Cum pot fi diagnosticate și tratate cheagurile de sânge?

Diagnosticarea cheagurilor de sânge depinde de locaţia şi tipul lor. În cazul cheagurilor arteriale, tratamentul constă în administrarea de medicamente care împiedică formarea. Cheagurile venoase se tratează cu medicamente anticoagulante. Pacienţii pot efectua mai multe tipuri de teste.

Ecografia venoasă sau ecografia Doppler de ax venos – acest test este, în general, primul pas pentru confirmarea prezenței unui cheag de sânge venos. Undele sonore sunt folosite pentru a crea o imagine clară a venelor.
Angiografiea CT a pieptului – se efectueatză atunci când medicul suspectează existenţa unei embolii pulmonare.
Angiografia CT abdominală – este utilizată pentru a se exclude alte afecţiuni care provoacă aceleaşi simptome ca şi prezenţa cheagurilor de sânge.
Angiografie CT a capului și gâtului – este utilizată atunci când pacientul prezintă simptome specifice accidentului vascular cerebral.

Surse: webmd.com; radiologyinfo.org; healthline.com