Chirurgia valvulară minim-invazivă

Conf. dr. Victor Costache, Director Medical Spitalul European Polisano, Șef Secţia de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică

Rezumat:

Într-o clasificare a cauzelor de morbiditate și mortalitate în țările în curs de dezvoltare, dar și în cele dezvoltate, bolile cardiovasculare sunt de departe una dintre cele mai frecvente cauze. Unele dintre ele pot fi tratate cu ajutorul medicației, altele necesită proceduri intervenționale sau intervenții chirurgicale. În societatea în care trăim și ne desfășurăm activitatea contra cronometru, chirurgia cardiacă tinde să se dezvolte într-o direcție care permite spitalizări mai scurte cu recuperare mai rapidă, mai ușor tolerată de pacienți, și reintegrare rapidă în activitățile sociale: chirurgia minim-invazivă. Există unele afecțiuni cardiace care se pot trata în acest mod, cu câteva avantaje majore: spitalizare mai scurtă, cicatrice postoperatorii mai mici, traumă mai mică pentru organism, recuperare postoperatorie mai rapidă. În acest articol ne propunem să discutăm despre opțiunile terapeutice în aceste patologii.

Cuvinte-cheie: chirurgie minim-invazivă, boli cardiovasculare, opțiuni terapeutice

Abstract:

In what concerns the causes of morbidity and mortality in developped countries, cardiovascular diseases are by far one of the most common causes. Some of them can be treated with the help of medication, others require interventional procedures. In the society where we live and work around the clock, cardiac surgeries tend to develop faster, in a direction that allows shorter hospitalization, faster recovery and rapid reintegration into social activities: minimally invasive surgery. There are some heart conditions that can be treated this way, with a few major advantages: shorter hospital stay, less wounds, less trauma for the body, faster recovery. In this article we intend to discuss treatment options in these pathologies.

Keywords: minimally invasive surgery, cardiovascular diseases, treatment options

Defectul septal atrial

Este cea mai frecventă afecțiune congenitală care poate ajunge să fie diagnosticată si tratată la vârsta adultă și poate fi de cele mai multe ori remediată prin procedee intervenționale – dacă defectul este destul de mic și anatomic „prietenos”, printr-o procedură percutanată se introduce un dispozitiv tip „umbreluță” care va sigila defectul. Uneori, acest defect este prea mare sau anatomic situat într-o poziție în care nu poate fi acoperit cu acest dispozitiv și atunci este necesară o intervenție chirurgicală prin care se suturează un patch din materiale variate.

Intervenția clasică presupune un abord prin sternotomie mediană – osul de pe linia mediană a toracelui este tăiat longitudinal pentru a avea acces la cord. Deși pentru repararea osului se folosesc fire de osteosinteză, refacerea osului durează mai multe luni. O variantă alternativă, mai elegantă și mult mai bine tolerată este cu abord minim-invaziv: o minitoracotomie de 4-6 cm pe peretele antero-lateral al toracelui, printre coaste, fără a implica osteotomii. Aceeași operație de închidere a defectului se realizează printr-un abord mult mai mic, videotoracoscopic. Spitalizarea și recuperarea vor fi mai scurte și mai usor tolerate de către pacient.

În ceea ce privește valvulopatiile cardiace, și acestea pot fi tratate atunci când este necesară operația prin procedee minim-invazive. Cel mai frecvent afectate valve sunt valvele aortică și mitrală, mai rar valva tricuspidă și mult mai rar valva pulmonară.

Valvulopatiile mitrale

În trecut dominate de etiologia reumatismală, în prezent datorate mai mult degenerescenței odată cu vârsta, endocarditelor, disfuncțiilor ca o consecință a unui infarct, pot fi tratate prin intervenții chirurgicale minim-invazive, ca și valvulopatiile tricuspidiene. O minitoracotomie dreapta, pe o incizie latero-toracică de 4-6 cm oferă condițiile necesare pentru a efectua operația în siguranță, dar cu un disconfort și o recuperare mult reduse pentru pacient.

Valvulopatiile aortice

Categoria cel mai frecvent întâlnită, atunci când ajung în stadii care necesită schimbarea valvei, pot fi și ele tratate prin operații realizate prin abord minim-invaziv – fie o ministernotomie, în care este tăiată numai porțiunea inițială a sternului, fie printr-o minitoracotomie anterioară dreaptă, în funcție de anatomia structurilor interne toracice. Acestea sunt, de asemenea, intervenții mai puțin traumatizante pentru pacienți, cu atât mai mult cu cât uneori aceștia sunt vârstnici, cu rezerve funcționale reduse.

Cicatricele operatorii au risc mai redus de vindecare dificilă. Recuperarea după operație este mai ușoară, restricţiile de mișcare sunt mai lejere. Nu în ultimul rând, nu trebuie neglijat nici aspectul estetic − cicatricele operatorii sunt mici, ușor de mascat sub haine lejere.