Colicile la nou-născuți și sugari

Dr. Teodora Trușcă, medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover

Rezumat:

Colicile reprezintă ansamblul de simptome care apare la nou-născuti şi sugari între 6 săptămâni şi 6 luni, constând în episoade de plâns neconsolabil pentru minimum 3 ore/zi, cel puţin 3 zile/săptămână şi minimum 3 săptămâni consecutiv. Cauzele exacte nu se cunosc şi doar 5% din aceste episoade de plâns au o afecţiune subiacentă cum ar fi: refluxul gastroesofagian, tract digestiv imatur, unele intoleranţe, constipaţia. În cazul unor nou-născuţi şi sugari nu se cunoaşte cauza exactă a colicilor. O altă problemă o constituie eliminarea unor posibile cauze medicale care pot fi diagnosticate mai greu sau nu sunt diagnosticate la timp, precum: infecţii diverse, alergii alimentare, leziuni cutanate care pot apărea accidental (leziuni corneene, urticarii, iritaţii). Tratamentul este în general conservator şi include şi schimbări de regim alimentar pentru mamele care alăptează şi atenţie mai mare acordată sugarilor după mese.

Keywords: colici, nou-născuți, sugari

Abstract:

Baby cramps are an amount of symptoms that appear in newborns from 6 weeks old to 6 months, characterized by episodes of crying for more than 3 hours a day, more than 3 days a week, for at least 3 weeks in a row. The causes are not established and only 5% of these crying episodes actually have an undergoing problem like: gastroesophageal reflux, immature digestive system, some intolerances, constipation. In other newborns and babies there are no clear causes of cramps. Another problem is to eliminate some serious diseases that can be misdiagnosed or unrecognised under the general presumtion of baby cramps like: infection, food allergies, lesions that may occur like cornea lesions or diaper rash. The treatment is usually conservative and includes diet changes for moms and some special attention after meals for babies.

Keywords: baby cramps, newborns, babies

Definiţie

Colicile sunt definite ca episoade de plâns neconsolabil de minimum 3 ore/zi, cel puţin 3 zile/săptămână pentru minimum 3 săptămâni consecutiv care apar la nou-născuţi şi sugari fără alte semne de boală.

Origine

Cuvântul „colici” provine din cuvântul grecesc „kolikos” care defineşte intestinele (din care a derivat ulterior şi cuvantul „colon”). Încă din Grecia Antică, medicul Galenus prescria opiu pentru a calma sugarii agitaţi, iar în Evul Mediu se utiliza de asemenea opiul sau alcoolul.

Contextul apariției

Colicile apar, de obicei, în cursul serii sau a primei părţi a nopţii cu o durată mai mare decât alte episoade de plâns şi se caracterizează printr-o tonalitate mai înaltă, reprezentând un disconfort mai mare al sugarului decât alte episoade de plâns din motive clar stabilite [1]. De reţinut este faptul că apariţia lor nu este dependentă de factori conjuncturali sau de mediu, cum ar fi: paritatea mamei, statutul socioeconomic familial, sexul copilului sau vârsta părinţilor [3].

Epidemiologie

Episoadele de colici pot afecta cca. 10-30% din nou-născuţi şi sugari. Dintre aceștia, doar în cca. 5% din cazuri pot fi determinate de cauze exacte care declanşează simptomatologia. Episoadele de colici apar în proporţii asemănătoare la sugarii de sex feminin şi masculin.

Morbiditate

Există o serie de observaţii referitoare la eventualele simptome similare ce apar şi la adulţii care au avut în perioada de sugar colici, de exemplu dureri abdominale recurente, unele alergii alimentare, dar nu există o dovadă certă care să demonstreze legătura dintre acestea.

Cauze

În 90-95% din cazuri nu se cunoaşte o cauză exactă;
În 5-10% din cazuri există o serie de afecţiuni care declanşează episoadele de colici, cum ar fi: refluxul gastroesofagian, constipaţia, intoleranţele alimentare (la proteina laptelui de vacă, gluten etc.), hiperperistaltismul, fisurile anale din cauza constipaţiei, balonamentul postprandial printr-o eliminare deficitară a aerului înghiţit in timpul mesei etc. [1,5]. Există o serie de studii care au evidenţiat apariţia colicilor la sugarii din familii fumătoare.

Anamneză

Se verifică posibilele antecedente patologice ale copilului, simptomele asociate cu episoadele de plâns descrise anterior.

Alte elemente care trebuie cunoscute înainte de a pune un diagnostic cert sunt:

Perioada de timp când apar simptomele – de obicei apar în cursul serii şi primei părţi a nopţii;
Vârsta la care au început – de obicei între 3-6 săptămâni;
Tipul de plâns – neconsolabil, cu tonalitate mai ridicată decât de obicei şi fără cauze vizibile de disconfort;
Rutina zilnică – include şi orele de masă sau alte obiceiuri zilnice ale familiei (baia copilului, orarul meselor, cantitatea de lapte/masă, alte obiceiuri familiale;
Eventuale cauze depistabile direct – infecţii respiratorii intercurente, otite, necesitatea schimbării scutecului, iritaţii de scutec, constipaţie recurentă, obiceiuri alimentare ale mamei care alăptează (ingestia de alimente ce pot declanşa crampe abdominale sau tulburări de tranzit intestinal).

Dacă au fost eliminate orice alte cauze externe de disconfort sau cauze medicale uşor depistabile, se trece la examinarea fizică a copilului şi la eventualele modificări care se pot observa.

Examen fizic

De obicei, examenul fizic este în limite normale. Sugarii cu colici au de obicei creştere ponderală normală sau chiar peste normal, stare generală bună în afara episoadelor de plâns. În condiţii normale, episoadele de colici pot fi însoţite şi de înroşirea feţei, flexia membrelor inferioare înspre abdomen, flatulenţă, abdomen încordat.

Simptome de alarmă

Vărsături – bilioase sau bilio-alimentare, cu striuri sangvinolente, în cantitate sau număr mare şi însoțite de febrilitate;
Febră – mai mare de 38-38,5º C;
Modificări ale scaunului – diaree apoasă cu mucus, puroi sau sânge în mod constant;
Inapetenţă;
Apatie, somnolenţă accentuate pe parcursul zilei;
Creştere ponderală mai scăzută decât normalul corespunzător vârstei;
Plâns prelungit pe parcursul zilei;
Dificultăţi respiratorii.

Posibile afecţiuni care pot declanşa simptome asemănătoare colicilor

Afecţiuni digestive – alergii alimentare, constipaţie sau diaree de cauză alimentară sau infecţioasă, reflux gastroesofagian important;
Infecţii cu diverse localizări – otite, infecţii de tract respirator cu obstrucţie nazală sau inflamaţii amigdaliene, infecţii urinare (uneori plânsul este singurul simptom), meningite, apendicite;
Dificultăţi respiratorii – alergeni respiratori în mediu, obstrucţie nazală în contextul unei infecţii respiratorii, macroglosie sau alte malformaţii ale palatului sau nasului;
Afecţiuni ale mucoasei bucale – candidoze sau afte;
Afecţiuni urinare – infecții urinare sau urmarea unor malformații reno-uretro-vezicale nediagnosticate;
Afecțiuni oculare diverse – leziuni corneene autoprovocate sau accidentale;
Supradozaj medicamentos – vitamina D, săruri de rehidratare sau alte medicamente administrate incorect;
Hipertiroidism neo-natal nedepistat;
Migrena sugarului – o entitate care este din ce în ce mai cercetată (ex. studiile dr. Gelfand) care sugerează că episoadele de colici pot fi declanşate şi de episoade de cefalee ale sugarului asemănătoare episoadelor migrenoase. În studiile dr. Gelfand se evidenţiază faptul că adolescenţii cu migrene diagnosticate au avut într-o proporţie de cca. 6 ori mai mare episoade de colici în perioada de sugar decât adolescenţii fără migrene;
Iritaţii cutanate de diverse cauze – din cauza unor alergii, iritaţii de scutec, dermite atopice sau de contact [2].

Se consideră că sugarii cu episoade prelungite de plâns şi eventuale simptome asociate, conform celor descrise anterior, şi care persistă mai mult de 5 zile ar trebui reevaluaţi pentru diagnosticul diferenţial cu alte afecţiuni.

Examene paraclinice

De obicei nu sunt indicate şi nu sunt necesare. În cazul modificărilor de tranzit şi a scaunelor diareice sau modificate se pot efectua coproculturi, examen coproparazitologic sau coprocitograma pentru evidenţierea unor eventuale intoleranţe alimentare sau infecţii. De asemenea, se poate recolta o probă de urină în cazul suspiciunii unei infecţii urinare [1].

Metode de management al episoadelor de colici

După evaluarea atentă a nou-născutului sau sugarului şi excluderea unor alte posibile cauze ale plânsului, este necesară şi evaluarea părinţilor, deoarece apar de obicei simptome de suprasolicitare şi stres care pot avea repercusiuni asupra comportamentului acestora, inclusiv nervozitate crescută şi anxietate. Este importantă o discuţie cu părinţii suprasolicitaţi sau care dau semne de suprasolicitare pentru a li se explica ce au de făcut sau cum pot să gestioneze sugarul în aceste momente. Nu se poate discuta despre un tratament exact sau cu rezultate imediate şi definitive în cazul colicilor [4,7]. Se discută de metode non-farmacologice şi farmacologice (în parte controversate).

Metode non-farmacologice

Ajutor din partea altor adulţi pentru ca mama şi/sau tatăl să se poate relaxa o perioadă;
Sfaturi referitoare la metode de calmare a sugarului – flexia membrelor inferioare pe abdomen în mod repetat pentru a încuraja eliminarea gazelor, masaj ușor pe abdomen în sensul acelor de ceasornic, căldură locală, menţinerea sugarului pe burtă fie în pat, fie pe abdomenul unui adult (presiunea exercitată astfel reduce intensitatea crampelor şi a episoadelor de plâns) [8];
Muzică de relaxare atât pentru părinţi, cât şi pentru copil;
Reevaluarea şi modificarea regimului alimentar al mamei care alăptează cu evitarea alimentelor care pot produce balonare și care fermentează (ex. varză, broccoli, mazăre, fasole, cartofi în exces, mult amidon, lactate în exces, fructe cu aciditate crescută).

Metode farmacologice

Simeticona – reduce gazele formate în intestin din cauza unei fermentaţii crescute şi a imaturităţii tractului digestiv [9];
Suplimente cu Lactobacillus reuteri – pentru stimularea colonizării intestinale a sugarului şi favorizarea digestiei [10];
Suplimente alimentare pe bază de plante – de exemplu muşeţel, mărar, dar fără alcool sau zahăr adăugat [6].

Concluzionând, cauzele apariţiei colicilior sunt în ordine statistică imaturitatea digestivă, refluxul gastroesofagian, diversificarea, alergia la proteina laptelui de vacă, cauze externe cum ar fi: nervozitatea şi nesiguranţa părinţilor (nu este dovedită clar), aerofagia cu dificultatea eliminării gazelor prin eructaţii postprandiale, expunerea la fumul de ţigară. În cazul prematurilor, asocierea cu episoadele de colici ar putea avea legătură cu imaturitatea tractului digestiv şi eventualele dificultăţi în hrănirea lor din cauza efortului depus pentru supt care duce la oboseală și alimentarea necorespunzătoare cantitativ.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

Johnson, JD; Cocker, K; Chang, E (1 October 2015). “Infantile Colic: Recognition and Treatment”. American Family Physician. 92 (7): 577–82. PMID26447441.
Colic Differential Diagnoses. emedicine.medscape.com. 3 September 2015;
Kheir, AE (Jul 23, 2012). “Infantile colic, facts and fiction”. Italian journal of pediatrics. 38: 34.
Shergill-Bonner, R (2010). “Infantile colic: practicalities of management, including dietary aspects”. The journal of family health care. 20 (6): 206–9.
Barr, RG (1998). “Colic and crying syndromes in infants”. Pediatrics. 102 (5 Suppl E): 1282–6.
Perry, R; Hunt, K; Ernst, E (April 2011). “Nutritional supplements and other complementary medicines for infantile colic: a systematic review”. Pediatrics. 127 (4): 720–33.
Savino, F; Tarasco, V (December 2010). “New treatments for infant colic”. Current Opinion in Pediatrics. 22 (6): 791–7.
Dobson, D; Lucassen, PL; Miller, JJ; Vlieger, AM; Prescott, P; Lewith, G (Dec 12, 2012). ”Manipulative therapies for infantile colic”. Cochrane Database of Systematic Reviews.
Iacovou, M; Ralston, RA; Muir, J; Walker, KZ; Truby, H (August 2012). “Dietary management of infantile colic: a systematic review”. Maternal and child health journal. 16 (6): 1319–31.
Xu, Man; Wang, Jiao; Wang, Ning; Sun, Fei; Wang, Lin; Liu, Xiao-Hong (1 January 2015). ”The Efficacy and Safety of the Probiotic Bacterium Lactobacillus reuteri” DSM 17938 for Infantile Colic: A Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials