Crampele musculare nocturne ale membrelor inferioare

Crampele musculare dureroase nocturne la nivelul membrelor inferioare reprezintă acuze frecvente în practica zilnică. De multe ori, acestea sunt însoţite de insomnie severă. Mecanismul lor exact nu este cunoscut, cel mai probabil fiind datorate oboselii musculare şi disfuncţiei nervoase, şi nu diselectrolitemiilor sau altor anomalii.

Când apar crampele musculare nocturne

Uneori, aceste crampe se asociază cu arteriopatii periferice, discopatii lombare, ciroză hepatică, sarcină sau alte probleme şi afecţiuni medicale. Anamneza şi examenul obiectiv sunt de obicei suficiente pentru a diferenţia aceste crampe de sindromul picioarelor neliniştite, claudicaţie, miozită şi neuropatie periferică. Testele de laborator nu sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului. Unele suplimente alimentare cu magneziu, vitamina B12 şi blocantele canalelor de calciu par a fi utile în tratament.

Crampele musculare, simptome

Crampele musculare dureroase la nivelul membrelor inferioare reprezintă simptome predominant nocturne, care pot fi dificil de tratat din cauza faptului că etiologia rămâne, de cele mai multe ori, neidentificată. Frecvent, aceste crampe se întalnesc în rândul pacientelor de sex feminin, prevalenţa lor crescând odată cu vârsta. Până la 20% din pacienţii care prezintă aceste simptome solicită consult medical ca urmare a intensităţii durerii (1,2,3).

Cum se manifestă crampele musculare nocturne

Crampele musculare ale membrelor inferioare apar predominant nocturn şi au o durată de până la 9 minute. Episodul acut dureros poate fi urmat de alte episoade recurente de intensitate mai mică şi de durere reziduală. De cele mai multe ori, bolnavii acuză insomnie secundară. Grupele musculare afectate sunt cele de la nivelul gambei, însă pot apărea crampe şi la nivelul piciorului sau coapselor. Bolnavii descriu durerea ca o senzaţie de strângere sau întindere. Crampele pot fi izometrice sau pot determina mişcarea pasivă a membrelor, cum este flexia plantară a piciorului.

Mecansimul fiziopatologic al crampelor musculare

Mecansimul fiziopatologic al crampelor musculare ale membrelor inferioare nu este cunoscut, deşi au fost sugerate cauze miopatice, neurologice sau metabolice. Cele mai multe cazuri sunt idiopatice. Studiile electromiografice sugerează că aceste crampe musculare au originea la nivelul neuronilor motori care eliberează impulsuri cu frecvenţă înaltă (4). Oboseala musculară se pare că este cauza principală a crampelor. Studiile efectuate la atleţii de performanţă au arătat că exerciţiile fizice de intensitate crescută se asociază cu apariţia crampelor musculare (5,6). Mecanismul acestei asocieri rămâne neclar.

Crampele musculare nocturne, cauze

O altă cauză posibilă este cea metabolică, având în vedere apariţia mai frecventă a crampelor la pacienţii hemodializaţi care asociază hiperfosfatemie. Pacienţii cu niveluri scăzute ale parathormonului, care fac hemodializă, au o incidenţă mai mică a crampelor musculare (7). Nu s-a găsit o asociere între crampele musculare, fie ele de efort sau nocturne, şi hipovolemie sau tulburări electrolitice ca hipopotasemie, disnatremie sau hipomagneziemie (5,6). Un studiu pe pacienţi cu ciroză hepatică non-alcoolică a demonstrat că nu există o corelaţie între crampele musculare şi nivelul creatininei, calciului, magneziului, sodiului, potasiului, zincului, glucozei, alanilaminotransferazei, bilirubinei totale sau albuminei serice (8).

Studii efectuate asupra apariţiei crampelor musculare

Anumite afecţiuni medicale au fost asociate cu crampele musculare. Un studiu a descoperit o incidenţă a crampelor de 75% la bolnavii cu boală arterială periferică, 63% la cei cu hipopotasemie, 62% la cei cu boală coronariană (2). Aproximativ 60% dintre pacienţii cu ciroză hepatică au raportat crampe la nivelul membrelor inferioare, majoritatea fiind vârstnici cu boală avansată (8).

Afectarea nervoasă determinată de tratamentele pentru cancer poate fi cauza crampelor musculare, un studiu demonstrând că acestea sunt prezente la 82% din pacienţii cu cancer (10). Bolnavii cu afecţiuni neurologice, ca boala Parkinson sau neuropatie periferică, prezintă o incidenţă mai mare a crampelor. De asemenea, insuficienţa venoasă este relativ frecvent incriminată, deşi studiile nu au demonstrat o legătură între hipoxia tisulară sau metaboliţii toxici şi crampele musculare, iar tratamentul insuficienţei venoase nu pare să amelioreze crampele musculare (15).

Cum pot fi diagonsticate crampele musculare

Evaluarea diagnostică a pacientului pleacă de la o anamneză corectă, care încearcă să identifice posibilele cauze. Paleta diagnosticului diferenţial este foarte largă. Sindromul picioarelor neliniştite se caracterizează prin nevoia irezistibilă de a mişca picioarele, însă fără durere.

Claudicaţia reprezintă durerea la nivelul gambelor, care apare în condiţii de efort fizic şi dispare după încetarea efortului. În neuropatia periferică, durerea este descrisă ca o senzaţie de “curentare”, eventual însoţită de crampa musculară. Mialgiile şi miozita, care apar uneori ca efecte secundare ale terapiei cu statine, se pot manifesta la nivelul oricărei grupe musculare, durerea fiind intensă, însoţită de toleranţă slabă la efort (8).

Apariţia crampelor musculare poate fi influenţată de unele medicamente

Pacienţii care acuză crampe musculare dureroase trebuie evaluaţi din punct de vedere al tratamentului medicamentos urmat. Examenul obiectiv rareori identifică elemente clinice semnificative. Uneori, examinarea poate identifica un puls diminuat la nivelul arterelor membrelor inferioare, care orientează către o posibilă boală arterială periferică. Măsurarea tensiunii arteriale este obligatorie, pentru evaluarea factorilor de risc cardiovascular. Testele sangvine de rutină nu sunt utile pentru diagnostic, întrucât nu a fost dovedită asocierea acestor crampe cu anomalii electrolitice, anemie, disfuncţii tiroidiene sau renale. La anumiţi pacienţi, pot fi utile teste pentru funcţia hepatică (enzimele hepatice pentru ciroză), nivelul colesterolului (pentru bolile cardiovasculare), vitamina B12 (pentru neuropatie).

Cum pot fi tratate crampele musculare

Niciun tratament nu şi-a dovedit încă eficienţa şi siguranţa. Stretchingul pasiv şi masajul pot fi manevre utile, recomandate de anumite studii. De asemenea, se mai pot recomanda exerciţii fizice uşoare – mers câteva minute pe bicicletă sau covor rulant, înainte de culcare. Unele studii mici au arătat beneficii clinice după administrarea de diltiazem, gabapentin, verapamil, vitamina B12, magneziu (13,14,15). La femeile gravide, poate fi benefică administrarea de multivitamine. Datele clinice nu susţin administrarea medicamentelor antiinflamatorii, potasiu sau calciu.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referinţe bibliografice:

1. Abdulla AJ, Jones PW, Pearce VR. Leg cramps in the elderly: prevalence, drug and disease associations. Int J Clin Pract. 1999;53(7):494–496;
2. Oboler SK, Prochazka AV, Meyer TJ. Leg symptoms in outpatient veterans. West J Med. 1991;155(3):256–259;
3. Leung AK, Wong BE, Chan PY, Cho HY. Nocturnal leg cramps in children: incidence and clinical characteristics. J Natl Med Assoc. 1999;91(6):329–332;
4. Olney RK, Aminoff MJ. Weakness, myalgias, disorders of movement, and imbalance. In: Harrison TR, Braunwald E, et al., eds. Harrison’s Principles of Internal Medicine. 15th ed. New York, NY: McGraw-Hill; 2001:120;
5. Schwellnus MP, Nicol J, Laubscher R, Noakes TD. Serum electrolyte concentrations and hydration status are not associated with exercise associated muscle cramping (EAMC) in distance runners. Br J Sports Med. 2004;38(4):488–492;
6. Sulzer NU, Schwellnus MP, Noakes TD. Serum electrolytes in Ironman triathletes with exercise-associated muscle cramping. Med Sci Sports Exerc. 2005;37(7):1081–1085;
7. Noordzij M, Boeschoten EW, Bos WJ, et al.; NECOSAD Study Group. Disturbed mineral metabolism is associated with muscle and skin complaints in a prospective cohort of dialysis patients. Nephrol Dial Transplant. 2007;22(10):2944–2949;
8. Baskol M, Ozbakir O, Coskun R, Baskol G, Saraymen R, Yucesoy M. The role of serum zinc and other factors on the prevalence of muscle cramps in non-alcoholic cirrhotic patients. J Clin Gastroenterol. 2004;38(6):524–529;
9.   Steiner I, Siegal T. Muscle cramps in cancer patients. Cancer. 1989;63(3):574–577;
10.    Jansen PH, Lecluse RG, Verbeek AL. Past and current understanding of the pathophysiology of muscle cramps: why treatment of varicose veins does not relieve leg cramps. J Eur Acad Dermatol Venereol. 1999;12(3):222–229;
11.   Phillips PS, Haas RH, Bannykh S, et al.; Scripps Mercy Clinical Research Center. Statin-associated myopathy with normal creatine kinase levels. Ann Intern Med. 2002;137(7):581–585;
12.   Katzberg HD, Khan AH, So YT. Assessment: symptomatic treatment for muscle cramps (an evidence-based review): report of the therapeutics and technology assessment subcommittee of the American Academy of Neurology. Neurology. 2010;74(8):691–696;
13.   Serrao M, Rossi P, Cardinali P, Valente G, Parisi L, Pierelli F. Gabapentin treatment for muscle cramps: an open-label trial. Clin Neuropharmacol. 2000;23(1):45–49. 24. Guay DR. Are there alternatives to the use of quinine to treat nocturnal leg cramps? Consult Pharm. 2008;23(2):141–156;
14.   Roffe C, Sills S, Crome P, Jones P. Randomised, crossover, placebo controlled trial of magnesium citrate in the treatment of chronic persistent leg cramps. Med Sci Monit. 2002;8(5):CR326–330.

Dr. Camelia Diaconu

Sef de lucrari UMF "Carol Davila", Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca
Medic primar boli interne, specialist cardiologie