Crup laringian – ce este, cauze, simptome și tratament

Prin crup laringian se înțelege o infecție respiratorie relativ comună, însă care se manifestă ușor diferit de infecțiile respiratorii obișnuite. În mod obișnuit, boala este autolimitată, observată în special în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani.

Este foarte important de menționat faptul că sub denumirea de „crup” sunt reunite trei entități clinice distincte, cu manifestări ușor diferite:

• laringotraheita;
• laringotraheobronșita;
• laringotraheobronhopneumonită.

Denumirea de crup laringian se folosește pentru a descrie atât laringotraheobronșita, cât și în cazurile de laringotraheită. După cum și denumirea o sugerează, afecțiunea implică inflamația concomitentă a laringelui, trahee și, în unele cazuri, bronhiilor și chiar plămânilor. Cazurile de laringotraheobronșită și laringotraheobronhopneumonită tind să fie mai, întrucât spre deosebire de laringotraheită, inflamația se extinde și la nivelul căilor respiratorii inferioare (bronhii și, în unele cazuri, plămâni). Deși persoanele cu crup laringian prezintă deseori ameliorare spontană a afecțiunii, este foarte important de știut că, mai ales la copiii mici, există riscul ca afecțiunea să evolueze spre complicații nedorite, dificil de gestionat.

Crup laringian – ce este și cum apare?

Chiar dacă sub denumirea de crup laringian se regăsesc trei afecțiuni relativ diferite, denumirea este folosită în special pentru a descria cazurile de laringotraheobronșită. Într-o astfel de situație este vorba despre inflamația concomitentă a laringelui, traheei și bronhiilor, de cele mai multe ori cauzată de o infecție virală. Principalul simptom asociat este așa-zisul stridor laringian, care se prezintă sub forma unei respirații zgomotoase, un zgomot șuierător produs mai ales în timpul inspirului. La copiii mici, spațiul subglotic este foarte îngust, iar inflamarea mucoasei va pune presiune excesivă asupra laringelui, ducând astfel la apariția semnelor tipice de crup laringian.

Crup laringian – cauze și factori de risc

Diagnosticul de crup laringian este mult mai frecvent pus în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 6-36 luni, deoarece căile respiratorii ale acestora sunt mult mai înguste și, așadar, cu mult mai predispuse la obstrucție secundară inflamației. Incidența maximă a infecțiilor care pot duce la crup laringian este observată în sezonul rece – toamna și iarna – când infecțiile virale sunt în mod obișnuit mai frecvente. Cauzele care duc la crup laringian sunt infecțioase, iar principalii agenți implicați sunt, în general, de natură virală, dar și infecțiile bacteriene pot provoca boala.

Infecții virale

• Infecțiile cu Parainfluenza (în principal tipurile 1 și 2) sunt printre principalele care duc la crup viral sau laringotraheită acută;
• Alte cauze virale includ infecția cu Influenza A și B, virusul rujeolei și cu adenovirusuri și, în unele cazuri, virusul sincițial respirator;
• Crupul spasmodic la copii este cauzat de aceleași virusuri care provoacă și laringotraheita, însă este lipsit de alte semne de infecție virală.

Infecții bacteriene

• Crupul bacterian este clasificat în crup difteric, traheită bacteriană, laringotraheobronșită și laringotraheobronhopneumonită bacteriană;
• Crupul laringian difteric este cauzat de infecția cu Corynebacterium diphtheriae;
• Traheită bacteriană, laringotraheobronșită și laringotraheobronhopneumonită apar inițial în contextul unei infecții virale agravate ulterior de creșterea bacteriană secundară;
• Principalele infecții bacteriene care duc la crup laringian sunt infecțiile cu Staphylococcus aureus, Hemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis.

În mod obișnuit, infecția cu Parainfluenza reprezintă principala cauză pentru crup laringian (în peste 75% din cazuri poate fi izolat acest virus). De asemenea, 85% din cazurile diagnosticate de crup laringian se prezintă cu o formă ușoară a bolii, autolimitată. Cazurile severe, care ridică risc potențial de complicații, apar în special în rândul sugarilor. Expunerea la aer rece și factori alergeni (polen, praf) poate declanșa sau agrava crupul laringian. Reflexul gastroesofagian este un alt factor de risc pentru crup laringian în rândul copiilor mici, întrucât acțiunea erozivă duce la lezarea mucoasei laringiene, ceea ce crește riscul de infecții și, prin urmare, crup laringian.

Crup laringian – simptome și manifestări clinice

Simptomele de crup laringian apar ca urmare a inflamației laringelui, traheei și bronhiilor, ceea ce va duce la simptome tipice de obstrucție respiratorie. De obicei, copiii cu crup laringian vor prezenta simptome specifice ale bolii, cum ar fi:

• așa-zisa „tuse lătrătoare”, care se caracterizează printr-un sunet aspru, „lătrător”, care apare odată cu tusea. De altfel, tusea este mai pronunțată pe timpul nopții și tinde să devină relativ mai violentă când copilul stă în poziție culcată;
• stridorul inspirator este un sunet aspru, strident, șuierător, care apare în momentul în care copilul cu crup laringian inspiră. Este cauzat de îngustarea laringelui, secundară inflamației. În forme severe, poate să apară și în timpul expirului;
• inflamația corzilor vocale poate duce la răgușeală și chiar pierderea temporară a vocii;
• dificultăți respiratorii, ca urmare a procesului obstructiv asociat inflamației;
• în caz de crup laringian viral, poate apărea și febra scăzută sau moderată. Febra crescută va apărea în special în cazul unei infecții bacteriene secundare.

Prezentarea tipică în caz de crup laringian implică aproximativ 1-2 zile de simptome tipice unei infecții respiratorii superioare (rinoree, tuse ușoară, febră), ulterior urmate de apariția așa-zisei tuse lătrătoare și stridorului inspirator. Febra este de grad scăzut, iar copilul prezintă simptome precum hipersalivație sau disfagie (dificultăți de deglutiție). În mod uzual, simptomele de crup laringian durează între 3-7 zile și au severitate maximă în zilele 3-4 ale bolii. Diferite simptome, cum ar fi cel de stridor laringian, tind să se exacerbeze în cazul stărilor de agitație, iritabilitate, nervozitate, frecvent întâlnite la copiii mici care par a fi de neconsolat.

Crup laringian versus laringită

Într-adevăr, crupul laringian și laringita pot părea foarte similare. Totuși, există diferențe foarte importante între aceste două entități clinice. Laringita face referire, în esență, la inflamația care interesează strict laringele și/sau corzile vocale. Este frecventă în special la adulți și se prezintă cu simptome precum răgușeală, dureri în gât. Pe de altă parte, în caz de crup laringian, este mai ales vorba despre inflamația extinsă a tractului respirator – în caz de laringotraheobronșită, spre exemplu, procesul inflamator se prezintă la nivelul laringelui, traheei și bronhiilor. Simptomele tuse lătrătoare, stridor inspirator. Afecțiunea apare (aproape) exclusiv la populația pediatrică.

Tratament crup laringian

După cum a fost menționat, tratamentul crupului la copii presupune, în mod uzual, gestionarea simptomelor și monitorizarea, pentru a se preveni eventualele complicații. Afecțiunea tinde să dispară de la sine, deși poate dura și până la o săptămână. Tusea în crupul viral persistă uneori, dar tinde să se amelioreze progresiv. Alternativele de tratament pentru ameliorarea simptomelor includ:

Tratament cu corticosteroizi

• Corticosterizii sistemici, cum ar fi dexametazona, sunt considerați tratamentul standard, în special în cazurile moderate până la severe de crup laringian;
• Aceștia reduc inflamația și edemul, ameliorând simptomele respiratorii. Pe de altă parte, se pare că administrarea lor reduce durata bolii.

Tratament cu adrenalină nebulizată

• În cazurile de crup laringian sever, cu stridor persistent și dificultăți respiratorii, adrenalina nebulizată se administrează pentru a ameliora rapid edemul laringian, permițând în cele din urmă fluxul normal de aer;
• Este adesea utilizată în cadrul urgențelor medicale și necesită monitorizare atentă în spital, deoarece efectul adrenalinei este temporar.

Oxigenoterapie

• În cazurile deosebit de severe, oxigenoterapia este necesară pentru menținerea nivelului de oxigen în sânge;
• Aproximativ 0,2% dintre copiii diagnosticați necesită intubație endotraheală pentru suport respirator;
• Se recomandă utilizarea unui tub cu o jumătate de dimensiune mai mic decât tubul care este recomandat în mod normal conform vârstei și dimensiunii copilului, deoarece trebuie avută în vedere îngustarea căilor respiratorii secundară umflăturilor și inflamației.

Tratament medicamentos

• Deoarece crupul este frecvent cauzat de o infecție virală, NU trebuie administrat antibiotic. Tratamentul cu antibiotice este rezervat cazurilor în care se suspectează (iar ulterior este și certificat) infecția bacteriană primară sau secundară;
• În cazurile de infecție bacteriană secundară, se recomandă vancomicina și cefotaxima;
• În cazuri severe cauzate de infecția cu Influenza A sau B, pot fi administrate antivirale (mai ales inhibitori de neuraminidază).

Referințe bibliografice:

1. Sizar O, Carr B. Croup. [Updated 2023 Jul 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431070/;
2. Ernest S, Khandhar PB. Laryngotracheobronchitis. [Updated 2023 Jun 26]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519531/;
3. Bower J, McBride JT. Croup in Children (Acute Laryngotracheobronchitis). Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases. 2015:762–766.e1. doi: 10.1016/B978-1-4557-4801-3.00061-8. Epub 2014 Oct 31. PMCID: PMC7173542. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7173542/;
4. Bourayou R, Maghraoui-Slim V, Koné-Paut I. Laryngitis, epiglottitis and pharyngitis. Infectious Diseases. 2010:262–9. doi: 10.1016/B978-0-323-04579-7.00024-1. Epub 2012 Mar 21. PMCID: PMC7152339. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7152339/;
5. Bjornson CL, Johnson DW. Croup in children. CMAJ. 2013 Oct 15;185(15):1317-23. doi: 10.1503/cmaj.121645. Epub 2013 Aug 12. PMID: 23939212; PMCID: PMC3796596. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3796596/.