Dermatita și iarna. Îngrijirea pielii în condiții de frig

Sub denumirea de dermatită sunt reunite mai multe tipuri de afecțiuni inflamatorii ale pielii, care pot avea cauze și simptome variabile. De exemplu, dermatita de contact indusă de frig este o formă care apare îndeosebi în timpul iernii și în urma contactului cu alimente extrem de reci, cum ar fi cele congelate. Totuși, de obicei dermatita este exacerbată de condițiile meteorologice dure din timpul iernii – temperaturile scăzute, aerul uscat, expunerea la vânt. Astfel de condiții au potențialul de a agrava simptomele de dermatită, făcând-o mult mai dificil de gestionat. Într-un sens restrâns, dermatita apare ca urmare a alterării barierei cutanate și expunerii la iritanți.

Iarna și impactul negativ asupra dermatitei

Pentru persoanele cu dermatită, sezonul rece poate reprezenta o adevărată provocare. Din cauza condițiilor meteorologice care favorizează deteriorarea pielii și agravarea simptomelor, deseori persoanele cu această afecțiune se confruntă cu dificultăți în a o gestiona corespunzător. Acest lucru se datorează faptului că sezonul rece vine cu o serie de factori externi care au potențialul de a declanșa nu doar episoade inflamatorii, ci și de a agrava simptomele existente.

Aerul rece și uscat

În timpul iernii, aerul din exterior și cel din spațiile interioare încălzite are o umiditate relativă mult mai scăzută decât în timpul sezonului călduros. Această scădere a umidității va duce, prin urmare, și la evaporarea excesivă a apei din epidermă, ceea ce crește pierderea transepidermică de apă, scăderea elasticității pielii și uscarea excesivă a acesteia. Rezultatul este o piele cu mult mai predispusă la fisuri spontane – uneori cauzate chiar de uscarea excesivă – și inflamație. În foarte multe cazuri de dermatită, pierderea transepidermică de apă joacă un rol foarte important în fiziopatologia bolii.

Afectarea funcției de barieră cutanată

În esență, pielea joacă un rol foarte important în imunitate. Expunerea directă la temperaturile scăzute duce la contracția fiziologică a capilarelor cutanate, ceea ce scade aportul de nutrienți și sânge la nivelul pielii. Prin urmare, este afectată și rata de regenerare celulară. Într-o formă, numită dermatită atopică, bariera cutanată este deja compromisă, iar expunerea la frig nu face decât să deshidrateze și mai mult pielea, susținând starea inflamatorie.

Impactul asupra factorilor comportamentali

Dincolo de implicațiile directe asupra condițiilor meteorologice, iarna are un impact specific și asupra tiparelor comportamentale, incluzând:

• utilizarea excesivă a apei calde, sub forma băilor fierbinți – o baie fierbinte îndepărtează excesiv stratul lipidic natural al pielii, favorizând uscăciunea;
• pe timpul iernii, cele mai multe persoane aleg să poarte articole vestimentare din lână, cu potențial iritant, agravând cazurile de dermatită;
• reducerea timpului de expunere la soare poate impacta nivelul de vitamină D, care scade cu precădere în sezonul rece; astfel, poate fi afectată și mai mult funcția imunitară – de barieră cutanată – a pielii.

Numeroase studii sugerează că în special dermatita atopică și dermatita seboreică sunt deosebit de susceptibile la a se agrava iarna. O altă formă, numită dermatită asteatotică, pare să apară în special (și aproape exclusiv) în lunile reci de iarnă, afectând în special zonele de piele expuse, cum ar fi mâinile, fața. Impactul negativ al sezonului rece asupra pielii nu ar trebui subestimat.

Sfaturi pentru îngrijirea corectă a pielii în condiții de frig

În sezonul rece dermatita necesită o îngrijire mult mai specifică, mizând în special pe abordarea integrată care vizează refacerea barierei cutanate, reducerea inflamației asociate și, într-o egală măsură, prevenirea deshidratării pielii. Pentru a îngriji cât mai eficient și corect pielea în timpul sezonului rece, în special în contextul diagnosticului de dermatită, se recomandă următoarele:

Hidratarea corespunzătoare a pielii

Într-un fel, hidratarea constantă a pielii cu dermatită este „piatra de temelie” a terapiei, cu atât mai mult în lunile reci și uscate de iarnă. Se pot face mai multe recomandări:

• aplicarea de emolienți cu acțiune ocluzivă, cum ar fi formulele pe bază de petrolatum, cele pe bază de lanolină sau uleiuri naturale, care creează o barieră protectoare ce împiedică pierderea transepidermică a apei; se recomandă aplicarea acestor tipuri de emolienți înainte de ieșirile în aer liber;
• folosirea produselor bogate în ceramide, care susțin refacerea stratului lipidic natural de la nivelul pielii;
• aplicarea produselor care conțin glicerină și uree, ca parte a rutinei zilnice de îngrijire;
• hidratanții ar trebui aplicați imediat după baie, de preferat pe pielea ușor umedă. Pe de altă parte, aceștia trebuie aplicați cu cel puțin 10-15 minute înainte de a ieși în aer liber.

Evitarea factorilor iritanți și declanșatori

Pe lângă temperaturile scăzute, care nu pot fi evitate, există și alți factori care pot contribui la exacerbarea simptomelor de dermatită:

• detergenții și produsele de igienă se recomandă a avea formule delicate în componență, de preferat fără parfum, alcool, sulfați, care pot irita suplimentar pielea cu dermatită;
• apa fierbinte deshidratează și mai mult pielea; se preferă apa călduță, iar durata optimă a băilor este de 5-10 minute;
• se recomandă purtarea articolelor vestimentare din bumbac moale și evitarea celor din lână sau materiale sintetice, care pot irita suplimentar pielea cu dermatită (și nu numai).

Controlul mediului din jur

• Se recomandă utilizarea unui umidificator în încăperile încălzite. Acestea pot fi eficiente în menținerea unei umidități optime a aerului, prevenind uscarea excesivă a pielii;
• Se va aplica o cremă hidratantă înainte de a ieși afară, iar zonele expuse, cum ar fi mâinile, fața și urechile, se vor acoperi cu mănuși, eșarfe și căciuli.

Mici modificări ale dietei

• În sezonul rece, suplimentarea cu vitamina D este benefică pentru a menține o concentrație cât mai adecvată a acesteia. Vitamina D are implicații asupra menținerii funcției imunitare, inclusiv cea de barieră cutanată.
• Suplimentele cu ulei de pește și acizi grași omega-3 pot reduce inflamația sistemică, având astfel un impact benefic în caz de dermatită.

Igiena blândă a pielii cu dermatită

• Persoanele cu dermatită vor opta pentru produse de igienă blânde, fără surfactanți agresivi, care nu afectează filmul hidrolipidic al pielii.
• Băile cu ovăz coloidal sau bicarbonat de sodiu sunt eficiente în calmarea pruritului și chiar a inflamației asociate.

Referințe bibliografice:

1. The effect of environmental humidity and temperature on skin barrier function and dermatitis. K.A. Engebretsen, J.D. Johansen, S. Kezic, A. Linneberg, J.P. Thyssen. Link: https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1111/jdv.13301;
2. Chen Z, Li M, Lan T, Wang Y, Zhou X, Dong W, Cheng G, Li W, Cheng L. Effects of ambient temperature on atopic dermatitis and attributable health burden: a 6-year time-series study in Chengdu, China. PeerJ. 2023 Apr 24;11:e15209. doi: 10.7717/peerj.15209. PMID: 37123004; PMCID: PMC10135404. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10135404/;
3. The impact of temperature on the skin barrier and atopic dermatitis. Jessica W. Hui-Beckman, MD ∙ Elena Goleva, PhD ∙ Donald Y.M. Leung, MD, PhD [email protected] ∙ Byung Eui Kim, MD, PhD Link: https://www.annallergy.org/article/S1081-1206(23)00569-0/abstract;
4. Monika Calov, MDa,b ∙ Farzad Alinaghi, MDa,b ∙ Carsten Robert Hamann, MD, PhDb,c ∙ Jonathan Silverberg, MD, PhD, MPHd ∙ Alexander Egeberg, MD, PhDa,b ∙ Jacob Pontoppidan Thyssen, MD, PhD, DMSca,b [email protected]. Link: https://www.jaci-inpractice.org/article/S2213-2198(19)30896-7/abstract.