Apendicita: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Apendicita este una dintre cele mai frecvente urgențe chirurgicale și reprezintă inflamația apendicelui vermiform. Acest organ are o lungime de doar câțiva centimetri și este situat la joncțiunea dintre intestinul gros și cel subțire. Dacă se intervine la timp, apendicita nu prezintă complicații, iar apendicectomia (îndepărtarea apendicelui) nu necesită foarte mult timp pentru recuperare. Există, totuși, și situații în care pacientul întârzie consultul medical și, astfel, problema medicală poate evolua. În acest caz, pot apărea oricând complicații cum sunt infecțiile.

Din fericire, majoritatea cazurilor sunt ușoare şi se rezolvă printr-o intervenție chirurgicală, care poate fi însoțită, uneori, de administrarea analgezicelor și antibioticelor. Recuperarea pacientului nu durează mai mult de două-trei săptămâni, acesta reluând-și apoi activitățile obișnuite.

Intervenția durează maximum 30 de minute, în cazul în care nu există complicații. Extragerea apendicelui inflamat se realizează prin intermediul unor incizii în fosa iliacă dreaptă. Postoperatoriu, se recomandă ca pacientul să evite consumul de alcool și să nu facă efort. Dieta se va baza, în general, pe alimente lichide și semi-lichide.

Apendicita – generalități

Una dintre cele mai frecvente probleme inflamatorii la nivel abdominal este apendicita. Aceasta reprezintă o urgență chirurgicală și, deseori, debutează brusc, cauzând dureri foarte puternice în zona periombilicală sau în etajul abdominal superior.

Așa cum se poate înțelege și din denumirea sa, apendicita este inflamaţia apendicelui vermiform, cunoscut și sub denumirile de „apendice” sau „apendice cecal”. Acest organ are o lungime de doar câțiva centimetri și este un segment rudimentar al intestinului gros, situat chiar în partea dreaptă a abdomenului.

Rolul său principal nu a fost încă descoperit și, o lungă perioadă de timp, a fost considerat un organ fără utilitate. Totuși, între timp, s-a descoperit faptul că apendicele contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv și nu numai. Fiind înconjurat de vase și ganglioni limfatici, poate acționa ca o barieră imunologică, inclusiv în afecțiunile maligne. De asemenea, poate susține și flora intestinală.

Apendicita – cauze

Cauza exactă a apendicitei nu este cunoscută. Ea se poate declanșa atunci când lumenul apendicelui este obstrucţionat, iar bacteriile se multiplică şi creşte secreţia de mucus. Apar pruritul, edemele, creşte presiunea intraabdominală, cauzând dureri puternice.

Factorii declanșatori ai apendicitei pot fi:

• blocarea apendicelui din cauza reziduurilor solidificate;
• dezvoltarea infecțiilor digestive, care pot fi bacteriene și, rareori, parazitare;
• factorii genetici (riscul de a dezvolta apendicită este mai mare la bărbați decât la femei);
• apariția tumorilor maligne la nivelul tractului digestiv;
• traumele abdominale, care pot apărea ca urmare a intervențiilor chirurgicale sau a loviturilor puternice la nivelul stomacului.

Apendicita – simptome

Apendicita poate apărea atât la adulți, cât și la copii. De asemenea, și femeile însărcinate o pot dezvolta. În cele mai multe cazuri, apendicita apare la persoanele cu vârste cuprinse între 10 și 30 de ani.

Simptomele apendicitei pot varia de la un pacient la altul, în funcție de severitate. Totuși, în general, apendicita începe să se manifeste prin dureri abdominale care cresc ca intensitate pe parcursul a 6 – 12 ore.

La început, durerile se resimt în jurul buricului și nu sunt foarte puternice. Ulterior, intensitatea crește și se poate simți un disconfort puternic în partea abdominală dreaptă, exact unde este localizat apendicele. Treptat, durerea poate deveni insuportabilă.

Semnele clinice ale apendicitei sunt următoarele:

• durere abdominală – poate fi ascuțită sau surdă și poate fi exacerbată prin mișcări, respirație profundă sau tuse;
• grețuri și vărsături – apar ca urmare a inflamației apendicelui și a iritării stomacului;
• pierderea apetitului – inflamația apendicelui poate afecta apetitul și poate duce la pierderea acestuia;
• febră – temperatura poate depăși 38 °C;
• constipație sau diaree – atunci când este afectat intestinul;
• umflarea și sensibilitatea abdomenului – în cazul în care inflamația se extinde și nu este tratată la timp;
• poziția antalgică a pacientului.

Apendicita – complicații

În cazul în care nu se intervine la timp, apendicita poate produce o serie de complicații, cu potenţial fatal.

Peritonita

Dacă apendicele inflamat este perforat, bacteriile din interiorul acestuia vor ajunge în peritoneu, membrana care protejează abdomenul. Ulterior, se va dezvolta o infecție care cauzează peritonita. Peritonita este foarte periculoasă și necesită tratament imediat, atât chirurgical (extragerea apendicelui), cât și medicamentos, cu antibiotice.

Manifestări frecvente ale peritonitei:

• febră mare;
• dureri abdominale puternice, constante;
• puls accelerat;
• umflarea abdomenului;
• stare generală de rău.

Abcesul apendicular

O altă complicație a apendicitei este și abcesul apendicular, ce se dezvoltă ca urmare a proliferării bacteriene și a necrozei de la nivelul apendicelui.

Abcesul apendicular poate fi diagnosticat cu ajutorul investigațiilor imagistice (radiografie sau ecografie). Poate fi tratat, în general, doar cu antibiotice, însă există și cazuri în care este necesară intervenția chirurgicală.

Apendicita – diagnostic

Diagnosticul de apendicită se pune pe baza simptomelor indicate de pacient. În timpul consultului, se realizează palparea uşoară a abdomenului pentru a se constata hiperestezia cutanată (sensibilitatea crescută la stimuli în zona de maximă intensitate a durerii). Ulterior, va avea loc apărarea musculară ca răspuns la durerea provocată de palpare.

Există, totuși, multe alte afecțiuni care pot provoca aceste manifestări. Pentru a le putea elimina pe toate și a stabili diagnosticul corect, se vor solicit investigații paraclinice:

• analize de sânge;
• analize de urină;
• examinare radiologică;
• examinare ecografică;
• examinare imagistică prin rezonanță magnetică.

Cum se tratează apendicita?

După ce a fost stabilit diagnosticul apendicitei, este nevoie să se intervină imediat.

Apendicita reprezintă o urgență medicală, ce presupune intervenție chirurgicală, numită apendicectomie. Se poate opta atât pentru operație laparoscopică, cât și pentru intervenția clasică. În cazul în care nu există alte complicații, operația de apendicită durează maximum 30 de minute.

Intervenția laparoscopică se realizează în peste 90% dintre cazurile de apendicită. Apendicele inflamat se extrage prin intermediul a trei incizii foarte mici (două de câte 5 mm și una de 10 mm). Recuperarea pacientului va avea loc mult mai repede după o astfel de operație, comparativ cu intervenția chirurgicală deschisă. De asemenea, se reduce riscul de apariție a complicațiilor supurative ale peretelui abdominal.

Operația deschisă clasică de apendicită se realizează printr-o incizie de câțiva centimetri în fosa iliacă dreaptă. Se apelează la acest tip de intervenție doar în cazul în care apendicita este însoțită de complicații. Medicul poate opta pentru anestezie parțială (în jumătatea inferioară a corpului) sau pentru anestezie totală.

Recuperarea după operația de apendicită

După operația de apendicită, pacientul va fi internat pentru cel puțin 24 de ore. În cazul în care s-a realizat o intervenție laparoscopică sau apendicita nu a fost însoțită de alte complicații, recuperarea pacientului poate avea loc în doar câteva zile. După 12 ore va putea merge, ulterior va urma externarea. Pe parcursul zilelor de spitalizare, pacientul va consuma o cantitate optimă de apă și se va hrăni doar cu alimente lichide sau semi-lichide.

În cazul în care au existat și complicații ale apendicitei, pacientul va rămâne internat în spital pentru mai multe zile. În tot acest timp, va fi monitorizat de medici și i se vor administra antibiotice intravenos. Uneori, poate fi necesară și prescrierea analgezicelor.

După ce revine la domiciliu, pacientul își poate relua, treptat, activitățile obișnuite. Este important ca acesta să nu facă prea mult efort și să nu consume alcool până la recuperarea completă. Dieta postoperatorie include, în mare parte, piureuri de legume, chefir cu conținut scăzut de grăsimi, unt, pâine neagră. Pacientul va mânca de aproximativ 5 – 6 ori pe zi, în cantități foarte mici.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Surse:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/appendicitis/symptoms-causes/syc-20369543;
2. https://www.healthline.com/health/appendicitis;
3. https://www.nhs.uk/conditions/appendicitis/.

Alida Enache