Conjunctivita: cauze, metode de diagnostic și informații despre tratament

Un termen medical cu sufixul „-ită” face referire, de cele mai multe ori, la un proces de natură inflamatorie. Conjunctivita reprezintă inflamația conjunctivei: o membrană subțire, transparentă, ce acoperă suprafața anterioară a globului ocular, precum și partea interioară a pleoapelor. În esență, conjunctiva reprezintă o barieră între mediul extern și ochi, fiind constant expusă acțiunii diferiților factori de natură fizică, mecanică, biologică. În momentul în care conjunctiva este afectată în mod patologic, aceasta se inflamează și apar manifestări asociate cu conjunctivita: înroșirea ochilor, senzație de nisip în ochi, secreții oculare.

Cea mai frecventă cauză a conjunctivitei este de natură virală, urmată de conjunctivita cauzată de bacterii – dacă vorbim despre conjunctivita infecțioasă. În rândul etiologiilor neinfecțioase se regăsesc conjunctivita alergică și cea indusă de agenţii toxici. Conjunctivita poate fi produsă și prin traumatisme, factori mecanici și fizici, însă cu incidență mai scăzută. În cazul conjunctivitelor infecțioase, afecțiunea se poate transmite în urma contactului cu persoane ce prezintă acest tip de inflamație, în mod direct sau prin contactul cu obiecte anterior infectate (șervețele, prosoape, perne). Simptomele asociate conjunctivitei sunt ușor de observat.

Ce este conjunctivita?

Conjunctivita reprezintă inflamarea și tumefierea conjunctivei. Pacientul cu această afecțiune acuză mâncărime la nivel ocular, usturime, senzație de arsură și de nisip în ochi, însă uneori poate prezenta și o hipersensibilitate la lumină. De asemenea, ochiul se înroșește, ca urmare a vasodilatației la acest nivel. Secrețiile oculare sunt prezente, iar examenul secrețiilor conjunctivale are rolul de a stabili agentul etiologic al inflamației: bacterie, virus sau ciupercă. De altfel, conjunctivita are deseori un prognostic bun, în special atunci când tratamentul este instituit la timp, imediat după apariția primelor simptome de conjunctivită.  

Conjunctivita – care sunt cauzele apariției?

Deseori, înroșirea ochilor și hipersecreția oculară sunt indicatori specifici de conjunctivită. De asemenea, cea mai frecventă cauză a afecțiunii este de natură infecțioasă.

Conjunctivita infecțioasă

Conjunctivita infecțioasă apare ca urmare a infecțiilor bacteriene, virale, fungice sau parazitare. Conform statisticilor, aproximativ 80% dintre cazurile acute de conjunctivită sunt virale, iar în acest caz adenovirusul este agentul etiologic cel mai frecvent. Infecția cu adenovirusuri este în proporție de 65 – 90% responsabilă de cazurile de conjunctivită virală. Alți agenți patogeni virali comuni sunt herpes simplex, herpes zoster și enterovirus.

Conjunctivita bacteriană este mult mai frecventă în rândul copiilor, decât al adulților. Conform literaturii de specialitate, agenții patogeni responsabili de conjunctivita bacteriană variază mai ales în funcție de grupa de vârstă. De exemplu, speciile stafilococice, în special S. aureus, urmat de Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenza, sunt cei mai frecvenți agenți de natură bacteriană ce cauzează conjunctivita la adulți.

La copii, afecțiunea este frecvent cauzată de alți agenți bacterieni: H. influenza, S. pneumoniae și Moraxella catarrhalis. Neisseria gonorrhoeae cauzează cel mai frecvent conjunctivita bacteriană la nou-născuți și adulții activi sexual.  

Conjunctivita neinfecțioasă – alergică și cu etiologie chimică

Conjunctivita alergică apare în special în anumite perioade ale anului (alergii sezoniere), atunci când o persoană intră în contact cu o substanță ce declanșează o reacție alergică la acest nivel. Este vorba despre alergii la polen, cosmetice, diferite medicamente, substanțe chimice, praf și acarieni, pe lângă multe altele. În cazul conjunctivitei cu etiologie alergică, pacientul mai poate prezenta și manifestări epidermice, rinită, tuse și strănut. Persoanele care poartă lentile fac deseori conjunctivită, în special atunci când acestea nu sunt corespunzător întreținute, purtate, schimbate.

Conjunctivita cu etiologie chimică este cauzată de diferiți agenți care au potențialul de a irita și compromite structura normală a conjunctivei. Este vorba despre substanţele din aer, clorul din piscine, expunerea îndelungată la produsele pentru curățenie, machiaj, precum și diferiți agenți chimici prezenți în spațiul de lucru, în asociere cu anumite meserii (biochimiști, chimiști, cercetători).

Conjunctivita – simptome asociate

În general, o persoană care suferă de conjunctivită prezintă simptome specifice, ușor de identificat de către medicul specialist:

• înroșirea albului ochiului sau a pleoapei interioare;
• hipersecreție oculară (lăcrimare excesivă);
• senzație de arsură și durere la nivelul ochiului;
• prurit intens;
• scurgeri la nivelul ochiului care se depun pe gene, în special după somn;
• senzația că există un corp străin în ochi;
• vedere încețoșată, uneori fotofobie;
• tumefierea pleoapelor.

Cu toate acestea, este foarte important ca pacientul să se prezinte la oftalmolog, deoarece există și posibilitatea ca afecțiunea să fie, de fapt, alta. După ce se stabileşte diagnosticul de conjunctivită, medicul specialist va elabora un plan de tratament, în conformitate cu simptomele prezente.

De asemenea, simptomele conjunctivitei pot varia în funcție de agentul etiologic.

• Conjunctivita virală: asociată, de obicei, cu simptome de răceală, gripă sau alte tipuri de infecții respiratorii. Apare la un singur ochi, după care, progresiv, se răspândește bilateral. Secreția este de obicei apoasă.
• Conjunctivita bacteriană: frecvent asociată cu secreții (puroi), care pot duce la lipirea pleoapelor. Uneori apare concomitent cu o infecție a urechii.
• Conjunctivita alergică: apare, de obicei, simultan la ambii ochi. Este însoţită de mâncărimi intense, secreții oculare și tumefiere la nivel ocular.
• Conjunctivita cu etiologie chimică: apare de obicei la ambii ochi, pacientul acuză secreții în exces, înroșirea ochilor și senzația de arsură.

Conjunctivita – metode de diagnostic

De cele mai multe ori, diagnosticul clinic pozitiv se bazează pe simptomele fizice manifestate. Medicul oftalmolog analizează și apreciază starea ochilor, respectiv prezența sau absența simptomelor specifice. Simptomele de conjunctivită pot fi prezente și în cazul altor tipuri de afecțiuni ale ochilor, motiv pentru care pot fi necesare analize suplimentare (keratită, blefarită, pterigion, ulcer cornean, hermoragie subconjunctivală).

Pe lângă anamneză (prezența eventualelor alergii, expunerea la anumite tipuri de toxine și agenți chimici), diagnosticul de certitudine, diferențial, se stabilește prin examenul care vizează identificarea agentului etiologic.

Analiza bacteriologică, virusologică, alături de cea citologică este esențială pentru identificarea diferențială a tipului de conjunctivită.

Conjunctivita – posibile complicații

De obicei, complicațiile asociate cu conjunctivita sunt rare. Totuși, pacienții care nu prezintă o ameliorare a afecțiunii în decurs de 5 – 7 zile ar trebui să se prezinte din nou la oftalmolog, pentru evaluări suplimentare. Conjunctivita determinată de herpes zoster prezintă cel mai mare risc de complicații. Conform datelor, aproximativ 39% dintre pacienți dezvoltă complicații corneene, iar 19% dezvoltă uveită.

Conjunctivita determinată de N. gonorrhoeae are potențialul de a duce la afectarea corneei și la perforație corneană secundară. Cu toate acestea, deseori conjunctivita are un prognostic favorabil, fiind relativ ușor de gestionat și tratat.

Conjunctivita – tratament

Înainte de toate, tratamentul pentru conjunctivită depinde în special de agentul etiologic. Se recomandă tratament de specialitate în funcție de cauza conjunctivitei.

• Tratamentul conjunctivitei virale: vizează, în special, ameliorarea simptomelor prezentate de pacient, antiviralele fiind administrate doar în momentul în care agentul viral este cunoscut de către medicul specialist. De asemenea, se are în vedere minimalizarea riscului infecțios, de răspândire a virusului în colectivitate.
• Tratamentul conjunctivitei bacteriene: de cele mai multe ori presupune administrarea, după un anumit protocol, a picăturilor cu antibiotic, de câteva ori pe zi.
• Tratamentul conjunctivitei alergice: vizează, înainte de toate, evitarea factorilor de risc, deci expunerea persoanei la alergeni. Pentru a neutraliza reacția inflamatorie, tratamentul se face cu antihistaminice, uneori chiar și corticosteroizi (imunosupresoare), care inhibă factorii ce sunt implicați în răspunsul inflamator.
• Tratamentul conjunctivitei de natură fungică: administrarea de antifungice (antimicotice).

Conjunctivita – sfaturi pentru prevenție

Sfaturi pentru reducerea simptomelor şi prevenţie:

• mâinile trebuie spălate cu săpun și apă caldă, în special înainte de masă;
• păstrarea lenjeriei de pat curată, în special fața de pernă, până când infecția dispare;
• îndepărtarea secrețiilor oculare folosind un tampon de vată sau un prosop de hârtie;
• produsele cosmetice nu trebuie folosite de mai multe persoane. Picăturile pentru ochi sau lentilele de contact sunt strict pentru întrebuințare personală;
• se recomandă întreruperea purtării lentilelor de contact în perioada afecțiunii;
• picăturile pentru ochi se administrează doar la recomandarea medicului specialist.

Persoanele care acuză simptome asociate cu conjunctivita ar trebui să se prezinte la consult de specialitate, în vederea stabilirii unui diagnostic diferențial și instaurării tratamentului. Mai mult decât atât, deoarece este o afecțiune care are un impact negativ asupra calității vieții, este foarte important ca tratamentul să fie unul de specialitate, situație în care riscul dezvoltării potențialelor complicații este semnificativ redus.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Surse:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pink-eye/symptoms-causes/syc-20376355;
2. https://www.webmd.com/eye-health/eye-health-conjunctivitis;
3. https://www.cdc.gov/conjunctivitis/about/symptoms.html;
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541034/;
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7431717/;
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4049531/;
7. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8614-pink-eye.

Andrei Cioată