Diagnosticarea tumorilor de sân

Dr. Iulia Dogaru, medic specialist chirurgie , Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa

Rezumat:

Cancerul de sân este o realitate din ce ȋn ce mai frecventă. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala afectează peste 1,5 milioane de femei ȋn fiecare an, fiind considerată principala cauză de deces ȋn rândul femeilor. Este necesară ȋn aceste condiţii realizarea unor programe de screening pentru diagnosticarea bolii ȋntr-un stadiu precoce, ce poate scădea morbiditatea şi mortalitatea ȋn rândul femeilor care suferă de cancer mamar.

Cuvinte-cheie: cancer de sân, puncţie biopsică, screening

Abstract:

Breast cancer is an increasingly common reality, being the most frequent type of cancer among women. According to the World Health Organization, the disease affects more than 1.5 million women each year, being considered the leading cause of death among women. Under such circumstances, screening programs are needed in order to diagnose the disease in early stages, which can reduce morbidity and mortality among women suffering from breast cancer.

Keywords: breast cancer, core biopsy, screening

Screening

Cancerul de sân reprezintă cel mai frecvent tip de cancer înregistrat ȋn rândul populaţiei de sex feminin, cu o incidenţă de peste 1.5 milioane de cazuri/an, conform OMS. De asemenea, este responsabil de cel mai mare număr de decese ȋn rândul femeilor, cca. 15% (ȋn 2015 – 570.000 decese ȋnregistrate). De aceea s-a considerat necesară dezvoltarea unor programe de screening care să depisteze cancerul ȋntr-un stadiu precoce, aspect ce poate creşte şansele unui tratament oncologic cu viză curativă şi implicit șansele de supraviețuire.

Screeningul reprezintă examinarea oricărei femei, clinic şi imagistic, fără a exista semne de boală. Printre factorii de risc se numără vârsta, antecedentele heredo-colaterale de cancer de sân sau nuliparitatea.

Testele de screening trebuie să ȋndeplinească mai multe calităţi pentru a fi utilizate:

sensibilitate crescută;
specificitate acceptabilă;
cost scăzut;
posibilitatea utilizării pe scară largă.

Pentru cancerul de sân există două tipuri de screening:

Examinarea clinică a ambilor sâni realizată de către un medic, dar şi autoexaminarea; ea poate surprinde mai multe elemente patologice: prezenţa unei mase tumorale, durerea la nivelul sânilor – mastodinie, scurgeri mamelonare sau procese inflamatorii de tipul mastitei sau abcesului mamar. Din păcate se pot rata elemente patologice de mici dimensiuni sau cele situate profund la nivelul sânilor, ȋn special la persoanele cu panicul adipos important.
Mamografia – detectează cu ajutorul razelor X modificările patologice de la nivelul sânilor. Este recomandată ȋn principal femeilor ȋntre 50 și 69 de ani. Noile achiziţii tehnice şi introducerea mamografiei digitale permit utilizarea ei şi la femeile sub 50 ani, cu un ţesut glandular mai dens.

Elementele patologice vizualizate mamografic ce ridică suspiciunea unei malignităţi sunt:

prezenţa microcalcificărilor;
mase tumorale spiculate;
mase tumorale rotunde, ovalare sau neregulate;
densităţi focale asimetrice;
distorsiuni arhitecturale.

Mamografia reprezintă investigaţia de primă intenţie utilizată ȋn diagnosticul tumorilor mamare, dar se poate asocia şi cu ecografia de sân sau, mai nou, elastografia.

Elastografia reprezintă o metodă imagistică ce are la baza compresibilitatea ţesuturilor sub efectul ultrasunetelor; astfel ţesutul tumoral este mai dur comparativ cu leziunile benigne sau ţesutul glandular sănătos.

American College of Radiology a realizat ȋn 2015 o clasificare pe baza căreia să existe o codificare unică a leziunilor mamare; astfel a luat naştere scorul BI-RADS (Breast Imaging-Reporting and Data System) folosit ȋn mamografii, ecografii mamare sau RMN mamar.

BI-RADS ȋmparte leziunile ȋn mai multe categorii:

BI-RADS 0 – codificare incompletă, necesită imagini suplimentare;
BI-RADS 1 – negativ; fără prezenţa unor elemente patologice;
BI-RADS 2 – leziuni benigne;
BI-RADS 3 – leziuni probabil benigne; necesită reevaluare imagistică;
BI-RADS 4 – anomalii suspecte;
BI-RADS 5 – suspiciune ȋnaltă de malignitate;
BI-RADS 6 – leziune malignă confirmată bioptic.

Diagnostic de certitudine

Ȋn ciuda dezvoltării şi perfecţionării tuturor investigaţiilor imagistice, diagnosticul de certitudine ȋn cancerul de sân se bazează pe prelevarea unor biopsii de la nivelul leziunii.

Indicaţiile biopsiei mamare sunt:

prezenţa unei mase tumorale palpabile;
prezenţa unor modificări radiologice la mamografia de screening – leziuni tip Bi-RADS 4-5.

Aceasta se poate realiza ȋn mai multe moduri:

puncţie biopsică ghidată mamografic (stereotactică);
puncţie biopsică ghidată ecografic;
puncţie biopsică fără ghidaj;
biopsie excizională;
puncţie aspiraţie cu ac fin.

Puncţia biopsică se efectuează pentru diagnosticul leziunilor solide ale sânului sub anestezie locală, dupa realizarea unei mici incizii tegumentare; se utilizează ace special destinate, de unică folosinţă. Este necesară prelevarea mai multor probe, din multiple zone tumorale. Se poate efectua şi sub ghidaj imagistic, ecografic sau mamografic. După procedură pacienta poate prezenta dureri la locul de puncţie, necesitând administrarea de antialgice.

Puncţia aspirativă se efectuează cu ajutorul unui ac fin la care se montează o seringă. Este folosită mai ales ȋn cazul leziunilor chistice ale sânului, prelevând lichid care se trimite la examen citologic.

Tumorectomia bioptică reprezintă o intervenţie chirurgicală la nivelul sânului, ce constă ȋn excizia leziunii suspecte, cu margini de siguranţă, ȋn vederea examinării histopatologice. Se efectuează sub anestezie generală intravenoasă sau cu intubaţie orotraheală, ȋn blocul operator.

Concluzii

Orice leziune mamară trebuie investigată din punct de vedere imagistic, ȋnsă confirmarea diagnosticului de cancer mamar este realizată doar prin prelevarea unei mostre de ţesut prin puncţie biopsică.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!