Dureri de mușchi – cauze și tratamente

După cum știm, mușchii reprezintă aproximativ 40% din totalul greutății umane, ca atare durerile de mușchi sau mialgiile reprezintă un motiv des de prezentare la medic sau la farmacist. Durerile de mușchi sunt un simptom în diferite patologii și nu o afecțiune; sunt descrise ca fiind dureri profunde, uneori constante sau dureri ascuțite. Pacienții pot experimenta diferit durerile de mușchi, în funcție de cauza declanșatoare și de starea generală de sănătate a acestora.

Cauze în dureri de mușchi

Durerile de mușchi pot avea forme ușoare, care se remit spontan sau pot fi însoțite de rabdomioliză, factor ce poate duce la complicații severe, precum insuficiența renală.
Durerile de mușchi pot fi: localizate sau generalizate. Iar durerile de mușchi localizate pot fi cauzate de lipsa etapei de încălzire și de întindere înaintea unui antrenament, suprasolicitarea musculaturii în timpul efortului fizic sau în cazul unui traumatism muscular, precum întinderea sau ruperea unui mușchi. Cât despre durerile de mușchi generalizate, acestea pot să apară în urma administrării unor vaccinuri/ tratamente sau în urma declanșării anumitor patologii.
Durerile de mușchi de intensitate medie/ mare însoțite de alte simptome sunt o urmare a unor patologii sistemice.

Afecțiunile autoimune

Artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, polimiozita. În cazul pacienților cu lupus aceștia se vor confrunta cu dureri de mușchi însoțite de rigiditate articulară, dureri în piept și scădere în greutate. Pacienții cu dermatomiozită și polimiozită pe lângă durerile de mușchi resimt o scădere a forței musculare la nivelul întregului corp și au dificultăți la urcarea scărilor, la ridicarea din pat sau de pe scaun, la înghițire și de respirație.

Fibromialgie

Fibromialgia debutează după o traumă fizică, o infecție sau un stres psihologic semnificativ. Pacienții cu fibromialgie se confruntă cu  dureri articulare și dureri de mușchi în tot corpul, de obicei simetrice,  însoțite de oboseală, somnolență, tulburări de memorie sau dispoziție; în cadrul bolii sunt amplificate senzațiile dureroase, afectând modul în care creierul procesează semnalele.

Sarcoidoza

Durerile de mușchi determinate de sarcoidoză sunt rare, dar diagnosticul trebuie luat în considerare la un pacient cu slăbiciune sau tumefacţii nodulare ale muşchilor. În cele mai multe cazuri slăbiciunea musculară este proximală și se instalează insidios, pacientul prezentând noduli dureroşi la nivelul maselor musculare.

Boli endocriene

Printre bolile endocrine, se pot enumera hipotiroidia, hipertiroidia decompensată, hiperparatiroidismul. Pacienții cu hipotiroidie prezintă și stare de oboseală, creștere în greutate, constipație, piele uscată, intoleranță la frig.

Insuficiența suprarenală primară

Pacienții cu insuficiență suprarenală primară au dureri de mușchi la nivelul întregului corp, stare de oboseală și se confruntă cu stare de greață, vărsături și pierdere în greutate.

Durerile de mușchi mai pot fi cauzate de stres, deficit nutrițional, deshidratare, deficiențe de somn și de sarcină.

Infecții

Pacienții pot acuza dureri de mușchi și în caz de:

• gripă;
• HIV/ SIDA;
• boala Lyme;
• Covid;
• hepatite virale B/C.

Rabdomioliza

Pacienții prezintă dureri de mușchi, slăbiciune musculară, urină închisă la culoare. Netratată rabdomioliza poate duce la insuficiență renală acută. Este o complicație a utilizării statinelor și apare, mai ales, la femeile cu vârsta peste 50 ani.

Simptome asociate durerilor de mușchi

Când un pacient cu dureri de mușchi se prezintă la medic sau la farmacist acesta poate prezenta și simptome precum:

• inflamație;
• zona afectată este roșie;
• denivelare în zona afectată (în cazul rupturilor musculare);
• slăbiciune musculară/ miastenie;
• dureri abdominale;
• culoarea urinii modificată;
• stare generală de rău.

Tratament în dureri de mușchi

Durerile de mușchi se tratează în funcție de factorul cauzator. Astfel, dacă durerile au apărut în urma unui traumatism sau în urma suprasolicitării se vor lua următoarele măsuri de către pacient:

• repaus al zonei afectate;
• pentru reducerea inflamației și a durerii se va aplica gheață pe zona afectată, în reprize de 15- 20 de minute, la intervale de 3-4 ore în primele 24 – 48 de ore (nu se va aplica gheața direct pe piele!);
• se vor efectua exerciții de întindere, ușoare;
• se va masa zona afectată.

Ca tratament medicamentos în cazul durerilor de mușchi se pot recomanda antiinflamatoare, antialgice sau decontracturante musculare sub formă de unguent, cremă sau gel, dar și plasturi cu acțiune similară. De asemenea, se pot recomanda suplimente pe bază de magneziu și calciu, acizi grași Omega 3, vitamina D sau coenzima Q10.

Când pacientul se confruntă cu dureri de mușchi apărute în urma unor afecțiuni tratamentul se va prescrie de medicul specialist pentru afecțiunea de bază.

Când solicită pacienții cu dureri de mușchi ajutor de specialitate

Pacienții care se confruntă cu dureri de mușchi vor aborda tratarea problemei la domiciliu, în primă instanță, în majoritatea cazurilor. Dar dacă pacientul se confruntă cu simptome precum: febră, durere toracică, creșterea intensității durerii odată cu trecerea timpului, pete roșii sau umflături care migrează, pierderea controlului asupra vezicii urinare sau amorțeală/ furnicături la nivelul membrelor, ridicare din pat sau de pe scaun dificilă, durere care se manifestă la scurt timp după schimbarea unui tratament, vor solicita consult de specialitate sau vor solicita recomandările farmacistului.

Urgențele medicale în caz de dureri de mușchi sunt semnalate de:

• vărsături;
• febră;
• dificultăți la înghițire;
• respirație deficitară;
• rigiditate în zona gâtului;
• retenție de apă cu debut brusc;
• imposibilitatea de a ridica membrele superioare sau de a mișca membrele inferioare;
• paralizie/ leșin.

Prevenire dureri de mușchi

Recomandările principale pentru pacienți în vederea prevenirii apariției durerilor de mușchi sunt:

• efectuarea corectă a exercițiilor de încălzire și de întindere înainte de începerea unui antrenament;
• evitarea suprasolicitării mușchilor;
• consumul corespunzător de lichide pe parcursul întregii zile și pe parcursul antrenamentelor în cazul persoanelor sportive;
• adoptarea unei alimentații echilibrate și unui regim de somn corect;
• menținerea unui stil de viață activ;
• creșterea intensității efortului fizic treptat.

Dr. Alin Popescu

medic primar medicină sportivă
secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby