Donarea de plasmă sau plasmafereza

Resursă extrem de importantă în medicina modernă, plasma (donarea de plasmă) este esenţială pentru supravieţuirea multor pacienţi, care au nevoie de transfuzii. Cunoscut sub denumirea de plasmafereză, acest proces salvează vieţi, iar cererea este întotdeauna extrem de mare. Iată care este procesul şi care sunt riscurile la care se expun donatorii, dar şi cei care primesc plasmă.

Efecte secundare imediate ale donării de plasmă

  • Senzaţie de leşin sau ameţeală – poate apărea în urma pierderii plasmei din organism şi, implicit, din cauza unui stres temporar al sistemului cardiovascular;
  • Echimoze şi sensibilitate – efecte ce pot apărea în urma introducerii acului în venă.

PRP – plasmă bogată în trombocite: aplicații clinice în stomatologie

Efecte secundare rare

  • Reacţia la citraţi – pentru a preveni coagularea, în timpul donării de plasmă substanţa numită citrat este injectată în sângele pacientului. Reacţiile minore presupun senzaţie de mâncărime la nivelul degetelor, gurii sau nasului. Reacţiile severe se manifestă prin tremur, modificări ale pulsului, probleme de respiraţie ori spasme musculare. Atenţie, netratarea acestor manifestări poate duce la probleme grave precum stop cardiac, convulsii, şoc;
  • Reacţii alergice locale – manifestările pot apărea în urma dezinfectării mâinii, înainte de introducerea acului. Efectul poate fi înroşirea sau iritaţia locală a pielii, dacă pacientul este alergic la substanţe dezinfectante.

Riscuri pentru pacienţi în urma donării de plasmă

  • Puncție arterială – plasma este extrasă în urma introducerii unui ac în venă, aşadar există posibilitatea ca pacientul să aibă dureri şi să prezinte vânătăi de dimensiuni relativ mari;
  • Iritaţii şi afectări ale nervilor – în momentul în care acul este introdus sau scos este posibilă atingerea unui nerv, care va rezulta într-o durere ascuţită;
  • Inflamaţii şi infecţii locale – în urma puncţiei există posibilitatea introducerii în corpul pacientului a unei bacterii. Unele dintre semnele infecţiei sunt durerile locale, umflăturile sau senzaţii de căldură în zona afectată.

Concluzii ale efectelor secundare

Până în acest moment nu s-au realizat foarte multe studii medicale care să lămurească mai clar care sunt efectele secundare ale donării de plasmă. O asociaţie medicală americană (Plasma Protein Therapeutics Association) a publicat un studiu în care avertiza că donarea de plasmă ar putea afecta densitatea osoasă. Este important de menţionat că riscul de afectare a venelor este minor, dacă acul folosit are dimensiunea corectă şi dacă mediul în care este folosit este unul corespunzător.

Criza plasmei sangvine se va resimţi în doi ani

Există şi posibilităţi, care sunt însă reduse, ca pacientul care primeşte plasmă să prezinte efecte secundare. Cele minore includ o creştere a temperaturii corporale, mâncărimi, iritaţii. Un efect rar dar grav poate fi anafilaxia, o reacţie bruscă, severă care poate duce chiar şi la decesul pacientului. Alte reacţii se pot referi la afectarea plămânilor sau a sistemului cardiovascular. Un studiu publicat în jurnalul medical Transfusion subliniază faptul că în cele mai multe cazuri efectele secundare ale transfuziei de plasmă nu au fost letale.

Prevenirea şi reducerea efectelor secundare

  • Hidratarea este esenţială, iar pacienţii trebuie să consume suficiente lichide în ziua donării;
  • Mâncatul înainte de donare este esenţial pentru prevenirea stărilor de ameţeală;
  • Imediat după donare pacientul trebuie să se hidrateze şi să mănânce;
  • Donatorii se vor simţi slăbiţi după transfuzie aşadar este esenţial să nu facă activităţi obositoare pentru 1-2 zile;
  • Între donări trebuie să fie o pauză de minimum 28 de zile, astfel încât corpul donatorului să aibă timp să se refacă.

Procedura standard pentru donarea de plasmă

  • Donarea de plasmă durează între 1-2 ore. În plus se mai consumă timp în urma înregistrării, atunci când se vor cere informaţii legate de istoricul medical şi se va face un control medical;
  • Braţul donatorului trebuie dezinfectat înainte de introducerea acului steril;
  • Odată ce plasmafereza s-a încheiat, se aplică un bandaj şi se oferă donatorului o gustare şi o băutură pentru rehidratare.

Sursa: Medicalnewstoday.com

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.