Fibroadenomul mamar sau tumora benignă a sânului

Fibroadenomul mamar este o tumoră benignă fibroepitelială, cea mai frecventă dintre tumorile benigne şi apare la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 35 de ani. Un fibroadenom are o formă bine definită şi netedă, cu diametrul de 2-4 cm, este bine delimitat şi nedureros. Unele fibroadenoame sunt atât de mici încât nu pot fi simţite la atingere. Tumora este formată din țesut mamar și țesut stromal sau conjunctiv. Fibroadenoamele pot apărea la unul sau la ambii sâni. Ele se dezvoltă mai des în perioada reproductivă a vieţii, însă acestea se pot mări în timpul sarcinii sau se pot micşora după perioada de menopauză, când nivelul hormonal scade.

Contraceptivele influenţează dezvoltarea fibroadenoamelor

Hormonii precum estrogenul pot influenţa apariția tumorilor. Administrarea contraceptivelor înaintea vârstei de 20 de ani a fost asociată cu un risc mai mare de a dezvolta fibroadenoame. Există două tipuri de fibroadenoame: fibroadenoame simple și fibroadenoame complexe. Tumorile simple nu cresc riscul de cancer mamar. Tumorile complexe conțin alte componente, cum ar fi microchisturi sau depozite de calciu. Acestea pot crește ușor riscul de cancer mamar. Prevalența fibroadenoamelor este de 8-10% la femeile peste 40 de ani.

Diagnosticul de fibroadenom mamar

Sânii vor fi examinați manual, iar pacientelor li se poate recomanda efectuarea unei mamografii, respectiv a unei biopsii. Biopsia implică recoltarea ţesutului, care va fi apoi trimis către un laborator medical pentru a determina tipul de fibroadenom.

Apariţia chisturilor

Chisturile apar atunci când sângele este prezent în țesutul mamar. Acestea sunt mai frecvente la femeile cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani. Chisturile dispar de obicei odată cu menopauza, dar sunt frecvente la femeile care urmează terapii de substituție hormonală.

Aproximativ 7% dintre femei vor dezvolta un chist pe parcursul vieţii, potrivit studiilor OMS. Majoritatea chisturilor mamare sunt descoperite în timpul consultaţiilor de rutină. Lichidul din chisturi poate fi drenat cu ajutorul unui ac fin.

Alte tipuri de afecţiuni mamare

Necroza grasă a sânului este o afecțiune care apare atunci când pacienta a suferit leziuni bruște, fiind afectată o zonă de ţesut gras. Sânii sunt formaţi din grăsime, ţesut conjunctiv fibros, vase de sânge, nervi, ţesut glandular mamar organizat într-un sistem complex de lobuli şi ducturi galactofore. Nodulii se formează atunci când o zonă a țesutului gras se deteriorează. Aceasta se numește necroză grasă (necroză este un termen medical folosit pentru a descrie țesutul mort).

Deteriorarea țesutului mamar gras poate fi cauzată de o leziune a sânului, dar apare mai des în urma unei intervenții chirurgicale, precum reconstrucția mamară sau radioterapia. Necroza grasă poate afecta femeile de orice vârstă, dar este o problemă de ordin benign.

Fibroadenomul mamar și intervenţia chirurgicală

În cazul fiboradenomului mamar nu este întotdeauna nevoie de o intervenţie chirurgicală. Acest aspect se va discuta cu medicul specialist, iar el va decide ce metodă de tratament va recomanda, în funcţie de simptome şi istoricul familial. Fibroadenoamele care nu-şi modifică dimensiunile în timp şi nu sunt canceroase pot fi monitorizate cu ajutorul examenelor cum ar fi mamografiile.

Surse: healthline.com; melbournebreastcancersurgery.com.au; hamiltonhealthsciences.ca